Oamenii de știință au descoperit o asemănare între consumul de fast-food și fumat

Potrivit cercetătorilor, problema nu se reduce la „lipsa de voință” a unei persoane. Produsele în sine pot suprima semnalele naturale de sațietate și pot activa sistemele de recompensă ale creierului, similar nicotinei, transmite doi.org.

Cum este „reglată” mâncarea pentru a provoca supraalimentarea

Autorii identifică cinci strategii care, în opinia lor, amintesc de metodele companiilor de tutun: dozarea precisă, „livrarea” rapidă în organism, manipulările senzoriale, prezența omniprezentă și așa-numita reformulare a rețetei sub aparența unui produs „sănătos”.

Prima metodă este echilibrul dintre sare, zahăr și grăsimi. În natură, alimentele rareori le combină în cantități mari simultan: fructele sunt dulci, dar aproape fără grăsimi, nucile – dimpotrivă. În mâncarea industrială, aceste componente sunt amestecate în proporții care provoacă o reacție dopaminergică puternică.

A doua strategie ține de viteza de absorbție. Producătorii elimină fibrele, apa și proteinele, care în mod normal încetinesc digestia. Rezultatul sunt produse moi, ușor și rapid de asimilat. Ele provoacă creșteri bruște ale nivelului de zahăr din sânge și o senzație rapidă de plăcere. În analiză se menționează că astfel de produse sunt, practic, „predigerate”.

A treia direcție este „ingineria hedonică”. Producătorii aleg gusturile și aditivii astfel încât senzația de plăcere să fie intensă, dar de scurtă durată. Postgustul scurt nu oferă creierului un semnal clar de sațietate, astfel încât persoana este tentată să consume o nouă porție.

A patra strategie este disponibilitatea constantă. Așa cum odinioară țigările erau la casele de marcat și în automate, astăzi alimentele ultraprocesate se vând în farmacii, la poștă, la benzinării și în școli. Acest lucru estompează limitele dintre mese și creează o cultură a gustărilor permanente.

A cincea strategie este aparența de produs „sănătos”. Alimentele etichetate drept „cu conținut redus de zahăr” sau „îmbogățite cu vitamine” păstrează adesea aceeași structură care favorizează supraalimentarea. În esență, se schimbă ambalajul, nu mecanismul de acțiune.

„Unele alimente ultraprocesate au depășit o limită. Băuturile carbogazoase, dulciurile și fast-foodul sunt create nu atât ca hrană, cât ca țigări – optimizate pentru dorință intensă, consum rapid și utilizare repetată”, afirmă autoarea analizei, Ashley Gearhardt, de la Universitatea din Michigan.

Legătura cu creierul și sănătatea mintală

Autorii analizei se bazează pe o serie de studii ample. Într-unul dintre ele, analiza imaginilor cerebrale a peste 30.000 de persoane a arătat modificări la nivelul hipotalamusului – zona responsabilă de apetit. Alte cercetări leagă creșterea consumului de alimente ultraprocesate de deteriorarea funcțiilor cognitive, un risc mai mare de accident vascular cerebral și semne timpurii ale bolii Parkinson.

Există și date privind sănătatea mintală. Un studiu a arătat că persoanele cu cel mai ridicat consum de astfel de produse au avut un risc cu 42% mai mare de simptome depresive. O analiză internațională care a inclus peste 400.000 de persoane a demonstrat că consumul frecvent de alimente ultraprocesate este asociat cu o stare emoțională mai slabă.

Apel la reglementare

Autorii consideră că, dacă aceste produse provoacă într-adevăr dependență, ele ar trebui reglementate la fel ca tutunul. Printre măsurile propuse se numără restricții privind publicitatea, în special cea adresată copiilor, și introducerea de accize.

În opinia lor, alimentele minim procesate au asigurat oamenilor o nutriție adecvată timp de milenii, în timp ce creșterea ponderii alimentelor industriale a coincis cu înmulțirea bolilor cronice. Prin urmare, responsabilitatea pentru această problemă, consideră cercetătorii, nu ar trebui să revină doar consumatorilor, ci și producătorilor.

Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.