Cercetătorii vor să folosească nicotina pentru tratarea simptomelor de COVID

De obicei asociată cu produsele pentru renunțarea la fumat, nicotina este acum studiată pentru potențialul său de a ameliora probleme precum ceața mentală, oboseala și dificultățile de respirație la unele persoane, relatează focus.ua.

Într-un studiu bazat pe o ipoteză, realizat de Marco Leitzke și publicat în Bioelectronic Medicine, au fost prezentați patru pacienți cu COVID de lungă durată care au fost tratați cu plasturi cu nicotină în doze mici, aplicați zilnic. Toți participanții au anunțat o ameliorare rapidă a simptomelor în decurs de șase zile — oboseala, slăbiciunea și intoleranța la efort fizic s-au redus considerabil, iar cei care își pierduseră gustul sau mirosul și-au recăpătat complet aceste simțuri în decurs de 16 zile, scrie The Conversation.

Leitzke presupune că SARS-CoV-2 se poate atașa de receptorii nicotinici ai acetilcolinei (nAChR), perturbând semnalizarea colinergică a creierului. Nicotina, care are o afinitate mai mare pentru acești receptori decât neurotransmițătorul natural acetilcolina, ar putea înlătura fragmentele virale și restabili comunicarea normală la nivel neuronal. Acești receptori sunt esențiali pentru memorie, atenție, dispoziție, inflamație și funcții autonome precum respirația și ritmul cardiac, ceea ce oferă o explicație plauzibilă pentru ameliorarea simptomelor.

Pe lângă plasturi, datele preliminare arată rezultate promițătoare și în cazul folosirii gumei de mestecat și pastilelor cu nicotină în doze reduse — metode care cresc nivelul de nicotină în organism într-un mod diferit, păstrând potențialele beneficii cognitive fără a provoca dependență la persoanele nefumătoare.

Metode alternative de tratament au arătat, de asemenea, rezultate încurajatoare. Într-un studiu al Universității Yale, cu 12 pacienți cu COVID de lungă durată, guanfacina (un agonist alfa-2A) a fost combinată cu N-acetilcisteină (NAC). Opt dintre aceștia au arătat îmbunătățiri semnificative ale memoriei, atenției și capacității de multitasking. Se crede că aceste medicamente funcționează prin reducerea inflamației și stimularea cortexului prefrontal — două zone afectate de ceața mentală asociată COVID-ului prelungit.

Deși rezultatele inițiale sunt încurajatoare, experții avertizează că studiile au fost realizate pe eșantioane mici și fără grupuri de control. Utilizarea nicotinei, chiar și sub formă de plasturi sau gumă, implică riscuri, precum greață, amețeli, dependență și efecte cardiovasculare, consecințele pe termen lung sunt încă necunoscute.

Pe lângă reputația sa de substanță care dă dependență, nicotina se găsește și în unele plante comestibile din familia Solanaceae și poate modula funcția imună și inflamația prin receptorii nAChR prezenți în celulele sistemului imunitar.

În prezent, nici tratamentul cu nicotină, nici combinația guanfacină + NAC nu sunt recomandate oficial pentru tratarea COVID-ului de lungă durată, fiind necesare studii clinice riguroase, controlate cu placebo. Între timp, recomandările standard rămân valabile: exerciții fizice progresive, alimentație echilibrată, somn de calitate și stimulare mentală.

Este esențială prudența în fața acestor informații. Orice utilizare experimentală a acestor tratamente trebuie să se facă exclusiv sub supraveghere medicală, ceea ce subliniază necesitatea acută a unor cercetări clinice bine planificate.

Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.