Oamenii de știință: Schimbările climatice amenință sănătatea creierului europenilor

Tulburările neurologice — de la migrene la demență și boala Parkinson — afectează de-a lungul vieții aproximativ una din trei persoane, potrivit estimărilor la care face referire neurologul Ulf Kallweit, copreședinte al grupului de lucru privind influențele mediului din cadrul Academiei Europene de Neurologie. Împreună cu tulburările psihice, acestea au reprezentat o povară economică globală estimată la 1,5 trilioane de euro în 2019, scrie euronews.com

„Într-un fel sau altul, aproape fiecare se confruntă cu ele: fie personal, fie prin intermediul cunoscuților”, a declarat Kallweit pentru Euronews Health, în marja Forumului European de Sănătate de la Gastein.

Potrivit acestuia, pe măsură ce schimbările climatice duc la creșterea temperaturilor, situația s-ar putea agrava și mai mult: bolile deja existente vor evolua mai sever, iar riscul de dezvoltare a unor noi tulburări neurologice va crește.

Totuși, un astfel de scenariu nu este inevitabil. Politicienii pot contribui la reducerea riscurilor prin adoptarea unor măsuri de diminuare a expunerii la căldură și poluare și prin îmbunătățirea mediului în care trăiesc oamenii.

Căldura crește presiunea asupra creierului

Una dintre cele mai evidente îngrijorări este legată de influența temperaturilor ridicate asupra riscului de accident vascular cerebral.

Numărul accidentelor vasculare cerebrale crește pe măsură ce temperatura depășește 30 °C, a explicat Kallweit, avertizând că accidentele vasculare cerebrale provocate de căldură, care reprezintă acum circa 1 % din toate cazurile, ar putea ajunge la 5–8 % în următorii 20–30 de ani.

Căldura afectează indirect și sănătatea creierului, perturbând somnul.

Nopțile tropicale, când temperatura aerului rămâne peste 20 °C pe tot parcursul nopții, împiedică organismul să se răcorească. Acest lucru perturbă faza de somn profund și nu permite unei persoane să se refacă pe deplin peste noapte.

„Toți cei care au trecut prin vara trecută știu că în asemenea nopți călduroase se doarme mai prost”, a remarcat Kallweit.

Tulburările de somn de lungă durată pot avea consecințe mult mai grave decât câteva nopți agitate.

„Dacă dormiți prost nu doar o noapte, ci o perioadă îndelungată, riscul de accident vascular cerebral sau de demență crește brusc”, a avertizat el.

Creșterea temperaturilor schimbă, de asemenea, răspândirea geografică a unor boli infecțioase, inclusiv a celor transmise de căpușe și țânțari. Unele dintre aceste infecții afectează sistemul nervos. Astfel, boala Lyme este transmisă de căpușe infectate și poate duce la complicații neurologice.

Posibila răspândire viitoare în Europa a bolilor transmise de țânțari, în special a malariei, provoacă și îngrijorări.

„Deocamdată, malaria practic nu există acolo, însă este posibil ca peste cinci–zece ani să ne afecteze și pe noi, în sudul Europei”, a declarat Kallweit.

Contează unde locuiți

Riscurile sunt distribuite inegal. Copiii, femeile însărcinate, persoanele în vârstă și pacienții cu boli preexistente sunt deosebit de vulnerabili.

Dacă locuiesc în zone defavorizate, riscurile lor pentru sănătate sunt și mai mari. Studii recente au arătat că persoanele care trăiesc în condiții de deprivare socio-economică au indicatori mai slabi ai sănătății creierului, inclusiv un volum cerebral total mai mic și mai multe semne de leziuni vasculare.

Schimbările climatice pot agrava inegalitățile deja existente.

„Dacă pe timp de căldură nu vă puteți permite un aparat de aer condiționat, o suportați mult mai greu”, a spus Kallweit. Potrivit acestuia, sănătatea oamenilor este influențată și de accesul la alimentație sănătoasă, condițiile de locuire și mediul înconjurător.

Condițiile urbane joacă un rol aparte. Zgomotul, poluarea aerului și un mediu stresant înrăutățesc starea de bine, în timp ce accesul la zone verzi poate proteja parțial sănătatea.

Prin urmare, extinderea accesului la spații publice verzi este una dintre modalitățile posibile de susținere a sănătății creierului.

„O plimbare prin pădure de cel puțin o oră pe săptămână reduce riscul de accident vascular cerebral cu 3 %, iar riscul de demență — cu 4 %”, a remarcat Kallweit.

Kallweit i-a îndemnat pe oameni să petreacă mai mult timp în zone verzi și să își protejeze somnul, limitând expunerea la lumină, zgomot și alți factori iritanți.

Totuși, măsurile individuale nu sunt suficiente. Multe depind de politicile publice: acestea determină dacă oamenii au acces la locuințe răcoroase, cartiere liniștite și aer curat.

Kallweit a cerut consolidarea protecției împotriva poluării și a substanțelor toxice, precum și revizuirea abordărilor privind proiectarea și construcția clădirilor.

„Modul în care sunt construite astăzi clădirile trebuie regândit: ele sunt în continuare puternic orientate spre sud, de unde pătrunde lumina solară — a spus el. — Este posibil ca, în viitor, o astfel de arhitectură să trebuiască modificată”.