Oameni de știință: Hidrocentralele vor deveni principala sursă de gaze cu efect de seră până în 2060

Potrivit calculelor oamenilor de știință, emisiile ascunse de metan din lacurile de acumulare vor depăși volumele provenite din sursele tradiționale de energie chiar și în scenariul unei tranziții complete la emisii zero de carbon, relatează nature.com.

Folosind modele de învățare automată, cercetătorii conduși de Wanglin Wang și Meili Feng au analizat datele privind atât lacurile de acumulare deja construite, cât și cele planificate. S-a constatat că, până la mijlocul secolului, hidroenergia va genera 87% din totalul emisiilor din sectorul energetic. Lacurile de acumulare existente vor emite circa 2 360 de megatone de echivalent de dioxid de carbon pe an, iar noile proiecte vor adăuga încă 2 509 megatone.

Principala cauză a creșterii emisiilor va fi degajarea metanului — formarea bulelor de gaz în sedimentele de pe fund, din cauza descompunerii materiei organice și acumulării sedimentelor. „Emisiile de la hidrocentrale pot anula beneficiile climatice asociate rolului lor multifuncțional în atenuarea consecințelor schimbărilor climatice”, se subliniază în studiu. Autorii notează că îmbătrânirea lacurilor de acumulare și creșterea umidității din cauza încălzirii globale nu fac decât să intensifice acest proces.

Istoric, hidroenergia a fost considerată o alternativă ecologică la combustibilii fosili, însă schimbările climatice impun extinderea capacităților lacurilor de acumulare pentru gestionarea inundațiilor. Lacurile de acumulare acumulează materie organică, care, în condiții de deficit de oxigen, se descompune cu degajare de metan, al cărui efect de seră este de 34 de ori mai puternic decât cel al dioxidului de carbon.

Oamenii de știință prognozează un vârf al emisiilor globale provenite din hidrocentrale în anii 2060, după care indicatorii vor începe să scadă în America de Nord, Africa și Europa din cauza climatului arid. În Asia de Est și America de Sud, emisiile se vor stabiliza abia către anii 2090. Pentru a salva clima, cercetătorii cer revizuirea planurilor de construire a unor noi baraje și elaborarea unor metode de reducere a degajării metanului direct la interfața dintre apă și sediment.