Oamenii de știință au o nouă ipoteză despre cum și încotro se îndreaptă evoluția umană

Potrivit autorilor, lectorului în economie Timothy Waring și cercetătorului în ecologie Zachary Wood, cultura a încetat să mai fie un factor secundar și a devenit principalul motor al evoluției umane. Acumularea și transmiterea practicilor culturale adaptive se produc mult mai rapid decât schimbările genetice, ceea ce modifică dinamica evoluției speciei noastre, transmite naukatv.ru.

„Evoluția umană își schimbă treptele. Nu moștenim doar trăsături genetice, ci și decizii culturale adaptive, cum ar fi abilități și tehnologii. Aceste decizii se răspândesc mai rapid decât modificările genetice și permit omenirii să rezolve probleme care nu ar putea fi rezolvate prin evoluția biologică”, spune Waring.

Cultura rezolvă problemele mai rapid decât selecția naturală, permițând oamenilor să se adapteze la noi condiții de viață. Această accelerare a evoluției culturale a devenit deosebit de vizibilă în ultimele secole și, cel mai probabil, va modela omenirea timp de mii de ani.

De exemplu, vaccinarea, antibioticele, operațiile de corecție a vederii sau cezarianele arată cum tehnologiile medicale se adaptează mai repede decât evoluția genetică. Aceste soluții culturale reduc importanța adaptării genetice, făcând omul mai dependent de instituțiile culturale, precum spitalele, școlile și guvernele.

„Ce este mai important pentru viața ta – genele tale sau țara în care trăiești? Astăzi, bunăstarea unei persoane este determinată nu atât de biologia sa, cât de instituțiile sociale și culturale”, spune Waring.

Astăzi, realizările în medicină, educație și igienă nu provin din eforturi individuale, ci din sisteme culturale colective. Oamenii de știință consideră că, pe măsură ce cultura devine tot mai importantă, evoluția umană se îndreaptă spre o dependență mai mare de grup. Trecerea de la evoluția individuală la cea colectivă poate fi observată la specii social organizate, precum furnicile și albinele. Transformarea individualității umane va fi orientată spre colectivism.

Pe măsură ce adaptarea culturală devine mai relevantă, în viitor evoluția umană s-ar putea concentra nu asupra schimbărilor ADN-ului, ci asupra dezvoltării „superorganismelor” – societăți care evoluează prin cultură.

Totuși, oamenii de știință avertizează să nu se confunde evoluția culturală cu progresul inevitabil. Aceasta poate aduce atât rezultate pozitive, cât și consecințe dure.

„Dacă moștenirea culturală va continua să domine, destinul nostru ca indivizi va depinde de puterea și flexibilitatea societăților noastre. Aceasta poate însemna că următoarea etapă a evoluției umane nu va fi scrisă în ADN, ci în poveștile, sistemele și instituțiile comune pe care le construim împreună”, concluzionează Waring.

Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.