Au fost identificate ritmuri sezoniere în ceasul biologic al omului

„Descoperirea cu adevărat interesantă a acestui studiu nu se referă doar la vaccinuri, ci și la faptul că activitatea sistemului imunitar uman variază în diferite sezoane. Aceasta sugerează că oamenii ar putea avea un ritm sezonier înnăscut, similar cu cel al animalelor, păsărilor și, în general, al vieții din natură”, notează specialista în cronobiologie Katie Wise de la Universitatea din Edinburgh, transmite doi.org.

Studiile arată că reacția la vaccinurile antigripale este influențată de ritmuri circadiene de 24 de ore. Acest lucru a inspirat oamenii de știință de la Institutul de Biologie Infecțioasă al Societății Max Planck să abordeze problema la o scară mai largă. Ei au colectat date din 96 de studii randomizate controlate, cu participarea a aproximativ 48.000 de copii vaccinați împotriva a 14 infecții, inclusiv rujeolă, poliomielită și varicelă. Studiile au fost realizate în diferite țări și în diverse perioade ale anului.

În funcție de latitudine

„Am descoperit un răspuns imunitar sezonier. Cea mai interesantă constatare a fost o regularitate legată de latitudine. În zonele temperate, cel mai puternic răspuns se observă iarna — atât în emisfera nordică, cât și în cea sudică. Exact ceea ce ne-am fi așteptat dacă acest răspuns este influențat de schimbările sezoniere ale duratei zilei”, spune imunologul Laura Barrero Guevara, primul autor al studiului.

Mai aproape de ecuator, sistemul imunitar se comportă mai puțin predictibil. În tropice, fluctuațiile anuale ale răspunsului la vaccinuri sunt de asemenea puternice — pentru unele vaccinuri, cum ar fi cele împotriva rotavirusului și poliomielitei, chiar mai accentuate decât în zonele temperate. Totuși, momentul răspunsului maxim în tropice variază în funcție de tipul vaccinului. Din analiză au fost excluși copiii care aveau deja anticorpi împotriva acestor infecții înainte de vaccinare, deci este puțin probabil ca rezultatele să fie explicate printr-o infecție recentă.

Ce anume stă la baza acestor efecte nu este încă clar. „Ipoteza noastră inițială a fost că este vorba despre o continuare sezonieră a ritmurilor circadiene, controlată de durata zilei. Totuși, în acest caz, amplitudinea sezonalității în tropice ar fi trebuit să fie mai mică decât în zonele temperate — iar noi am obținut exact contrariul. Înseamnă că aici pot acționa alte mecanisme — sau o combinație între durata zilei și alți factori”, explică biostatisticianul Mathieu Domenech de Celles, care a condus studiul.

Același mecanism ca la toate organismele vii

Wise înclină totuși spre varianta schimbării duratei zilei ca bază a modificărilor sezoniere ale ritmurilor circadiene. „Același mecanism funcționează la animale, păsări, pești — doar că la oameni nu l-am demonstrat până acum”, spune ea.

Se consideră că acest sistem se află în hipotalamus — aceeași zonă a creierului unde se găsește nucleul suprahiazmatic, responsabil de ritmurile circadiene. Potrivit lui Wise, la animalele din apropierea ecuatorului acest mecanism există de asemenea, dar ritmurile lor anuale sunt de obicei mai slabe, deoarece durata zilei variază puțin pe parcursul anului. În schimb, biologia lor se poate adapta la alte semnale din mediu, cum ar fi disponibilitatea hranei sau începutul sezonului ploios.

Sezonalitatea activității organismului probabil nu se limitează doar la sistemul imunitar. Așa cum au arătat Tim Hern de la Universitatea Cambridge și David Whitmore de la University College London, înainte de răspândirea pe scară largă a pilulelor contraceptive, natalitatea în Marea Britanie era clar dependentă de perioada anului — vârful fiind tradițional primăvara.

Ar fi o greșeală să ignorăm dovezile atât de evidente ale ritmurilor biologice sezoniere la om, însă este dificil de înțeles dacă ele reflectă cu adevărat un calendar biologic intern, spune Hern.

„Pentru că „sezonul” este un concept colectiv care reunește un întreg complex de influențe interconectate ale mediului, iar totul se complică și mai mult din cauza schimbărilor concomitente: infecții, dietă, activitate fizică, somn și comportament social”, concluzionează el.