Starea planetei se deteriorează: Oamenii au depășit deja șapte limite

Pământul a fost, timp de miliarde de ani, casa tuturor formelor de viață. În cea mai mare parte a acestei perioade, pe planetă au dominat organismele celulare și microbiene, însă odată cu apariția formelor complexe de viață, mai ales după "explozia cambriană" de acum 541 de milioane de ani, planeta noastră s-a umplut de creaturi care se târăsc, se cațără, înoată și merg. Totuși, acum, după cum scrie Popular Mechanics, casa noastră se află într-un pericol grav, scrie unian.net

Șapte din cele nouă limite planetare au fost deja depășite

La sfârșitul lunii septembrie, organizația "Planetary Guardians", împreună cu Institutul Potsdam pentru Cercetarea Impactului Climatic, a publicat "raportul privind starea planetei" – un raport anual în care peste 60 de oameni de știință analizează nouă "limite" care fac Pământul locuibil pentru milioane de specii.

"Printre acestea se numără epuizarea stratului de ozon din stratosferă, acidificarea oceanelor, integritatea biosferei, modificările stării apei dulci și chiar schimbările climatice. Depășirea oricăreia dintre aceste limite poate fi "dăunătoare sau chiar catastrofală din cauza riscului de depășire a valorilor-prag, ceea ce va provoca schimbări ecologice neliniare și bruște în sisteme de la scară continentală la scară planetară", – scriau oamenii de știință încă în 2009, când aceste limite au fost definite pentru prima dată", – subliniază publicația.

Acum 17 ani, cercetătorii au identificat doar trei astfel de încălcări dintre cei nouă piloni stabiliți ai sănătății Pământului, și anume:

• schimbările climatice;
• ritmul pierderii biodiversității;
• modificările ciclului global al azotului.

Potrivit celor mai recente date privind evaluarea stării de sănătate, în prezent au fost depășite șapte dintre aceste limite.

"Diagnosticul este neechivoc. Presiunea crește asupra tuturor limitelor planetare care au depășit deja spațiul de funcționare sigur. Aceasta înseamnă că riscul unor schimbări de amploare, persistente și potențial ireversibile crește, în timp ce marja noastră de siguranță în soluționarea acestor probleme se reduce", – a declarat într-un comunicat de presă Boris Sakschewski de la Institutul Potsdam, autorul principal al noului raport.

Acidificarea oceanelor a devenit a șaptea limită depășită

Astfel de prognoze sumbre nu sunt noi. Încă în 2023, oamenii de știință au anunțat că șase dintre cele nouă limite fuseseră deja depășite, iar noul raport arată că pragul acidificării oceanelor a fost depășit în 2025. Astfel, în limitele valorilor sigure au rămas doar epuizarea ozonului stratosferic și poluarea atmosferei cu aerosoli.

"Totuși, apelurile la studierea serioasă a posibilității aplicării geoingineriei solare – cea mai răspândită metodă constă în introducerea aerosolilor în stratosferă pentru a reflecta razele solare și a răci planeta – vor distruge, probabil, unul dintre puținele puncte de sprijin ecologice rămase pe planetă", – avertizează materialul.

De ce acidificarea oceanelor amenință viețuitoarele marine

După cum notează publicația, oamenii sunt singura cauză a intensificării acidificării oceanelor din cauza creșterii emisiilor de dioxid de carbon și a scurgerii de nutrienți în ecosistemele de coastă.

"Studiul urmărește acidificarea oceanelor prin analiza stării medii globale de saturație a suprafeței cu aragonit. Aragonitul este un mineral carbonatic vital, pe care multe viețuitoare marine îl folosesc pentru a forma carbonat de calciu – componenta principală din care sunt construite cochiliile și structurile coralilor, pteropodelor (melci marini) și moluștelor", – citează Popular Mechanics.

Prin urmare, cu cât nivelul de saturație cu aragonit este mai scăzut, cu atât oceanul devine mai puțin favorabil pentru asemenea specii-cheie. Studiul arată că nivelul de 2,86 – aproximativ 80 la sută din nivelul industrial – este considerat sigur, însă se menționează că media globală a scăzut pentru prima dată până la un nivel puțin sub 2,85.

"La pteropode sunt observate semne de deteriorare și dizolvare a cochiliilor; recifele tropicale se confruntă cu o capacitate redusă de refacere pe fondul albirii provocate de încălzire; iar coralii de adâncime sunt tot mai des expuși condițiilor corozive", – se subliniază în raport.