Starea climei Pământului a atins niveluri record
Un grup internațional de climatologi a stabilit că șapte dintre cei 16 indicatori-cheie ai stării climei Pământului au atins valori record.

În același timp, sursele cu emisii scăzute de carbon asigură deja circa 43% din producția mondială de energie electrică, transmite techno.nv.ua
În raportul anual al unui grup internațional de oameni de știință, publicat în revista BioScience la 27 octombrie 2026, cercetătorii avertizează că criza climatică se agravează, iar unele schimbări au loc tot mai rapid.
În mai, concentrația dioxidului de carbon (CO₂) din atmosferă a depășit 428 de părți per milion. Potrivit autorilor raportului, acesta este cel mai ridicat nivel din cel puțin ultimele două milioane de ani. Comparativ cu sfârșitul secolului al XVIII-lea, înainte de începutul revoluției industriale, concentrația de CO₂ a crescut cu aproximativ 50%.
Se accelerează și încălzirea globală. Dacă în perioada 1970-2010 temperatura Pământului creștea în medie cu 0,19 °C pe deceniu, în ultimul timp acest ritm a ajuns la aproximativ 0,36 °C pe deceniu.
În același timp, grosimea ghețarilor și masa de gheață din Groenlanda au scăzut la niveluri record de mici. Apa rezultată din topire, împreună cu dilatarea apei oceanice ca urmare a încălzirii, contribuie la creșterea nivelului Oceanului Planetar.
Schimbările climatice sporesc, de asemenea, riscul incendiilor de pădure. În 2025, acestea au dus la pierderea a 10,8 milioane de hectare de acoperire forestieră la nivel mondial. Acesta este al treilea cel mai mare nivel din întreaga perioadă de observații. Incendiile eliberează gaze cu efect de seră, ceea ce poate amplifica încălzirea și crea un cerc vicios periculos.
În pofida riscurilor climatice, omenirea continuă să extindă utilizarea combustibililor fosili. În 2025, consumul acestora a crescut cu 0,9%, iar volumele de utilizare a petrolului, cărbunelui și gazelor naturale au atins niveluri record. Emisiile anuale de CO₂ asociate sectorului energetic au depășit pentru prima dată 41 de miliarde de tone.
În același timp, oamenii de știință remarcă schimbări pozitive în producția de energie electrică. Energia eoliană și cea solară devin alternative tot mai accesibile la combustibilii fosili, iar dezvoltarea tehnologiilor de stocare în baterii ajută la păstrarea energiei electrice pentru utilizare ulterioară.
Potrivit copreședintelui studiului, Christopher Wolf, circa 43% din energia electrică mondială este deja produsă din surse cu emisii scăzute de carbon. În opinia sa, acest lucru poate indica începutul unei noi ere, în care energia electrică va juca un rol tot mai important.
Totuși, acest lucru nu este suficient pentru a opri agravarea situației climatice. Copreședintele studiului, William Ripple, de la Colegiul de Silvicultură al Universității de Stat din Oregon, subliniază că destabilizarea rapidă a sistemului climatic a devenit deja o realitate, nu doar un avertisment privind amenințările viitoare.
Cercetătorii consideră că, pentru stabilizarea climei, este necesară reducerea semnificativă a emisiilor de gaze cu efect de seră, adaptarea societății la consecințele încălzirii și protejarea ecosistemelor naturale. Pentru aceasta sunt necesare schimbări nu doar în sectorul energetic, ci și în producția și consumul de alimente, prioritățile economice și administrația publică.
Oamenii de știință avertizează că, fără transformări de amploare, va crește riscul atingerii unor puncte critice în sistemul climatic al Pământului. După depășirea acestora, unele schimbări pot deveni autosustenabile și pot complica semnificativ stabilizarea climei.


