Elveția a pierdut 20% din stratul său de gheață în cinci ani

Potrivit raportului, în primele 8 luni ale anului 2026, Elveția a pierdut 5,5% din ghețarii săi în urma unei veri cu o căldură istovitoare, care a urmat unei ierni cu puțină zăpadă. Potrivit serviciului meteorologic MeteoSwiss, perioada din aprilie până în septembrie 2026 a fost cea mai caldă și mai secetoasă din întreaga perioadă de observații, începând cu anul 1864, transmite theguardian.com.

În total, din 2021, volumul ghețarilor din țară s-a redus cu 19,4%. De asemenea, până în 2026, grosimea medie a unor ghețari s-a diminuat cu 2,5–4 metri. De exemplu, ghețarul Plattalvafirn, cunoscut și sub numele de Gries, a pierdut 99% din suprafața sa în ultimii 20 de ani. Iar autorul principal al raportului publicat în 2026, Matthias Huss, îl monitoriza încă de pe când era doctorand.

«În primul rând, acest lucru schimbă aspectul exterior al munților și modul în care îi percep elvețienii înșiși. Când munții se transformă din albi în negri, acest lucru este resimțit practic ca o pierdere a sentimentului de acasă. Desigur, aceasta afectează și turismul.

În al doilea rând, dintr-o perspectivă mai practică, apa rezultată din topirea ghețarilor este esențială pentru alimentarea cu apă în zonele din aval în perioadele calde și secetoase — precum vara actuală — precum și pentru reumplerea rezervoarelor centralelor hidroelectrice. Pierderile fără precedent de gheață din ultimii cinci ani au dus la scurgerea unor volume colosale de apă. Acest lucru a susținut temporar debitul râurilor, însă această apă, acumulată sub formă de gheață glaciară cu multe decenii și secole în urmă, este acum pierdută pentru totdeauna și va lipsi în timpul viitoarelor valuri de căldură.

Prin urmare, în ceea ce privește deficitul de apă, deocamdată nu vedem consecințe reale. Dar situația este, într-un anumit sens, înșelătoare. Ghețarii devin tot mai mici și deja nu mai sunt capabili să mențină echilibrul hidric așa cum o făceau încă acum câțiva ani» — a explicat Huss.

După cum notează The Guardian, temperatura în Europa crește de două ori mai rapid decât media globală, iar aceste schimbări afectează cel mai grav regiunea alpină. Cauza o reprezintă emisiile de substanțe nocive rezultate din arderea combustibililor fosili.