Cel mai sărat ocean își pierde rapid „sarea”: Oamenii de știință au avertizat asupra unei catastrofe

O echipă de la Universitatea Colorado din Boulder, a constatat că, în ultimele șase decenii, regiunea s-a „îndulcit” rapid din cauza încălzirii globale. Potrivit profesoarei de științe atmosferice și oceanice Weiqing Han, are loc o schimbare amplă a modului în care apa dulce este redistribuită în ocean — tocmai într-o zonă-cheie pentru circulația globală, relatează tsn.ua.

Ce se întâmplă

În medie, salinitatea apei marine este de circa 3,5%. Însă în așa-numitul bazin indo-pacific de apă dulce — caracterizat prin ploi tropicale frecvente și evaporare redusă — apele de suprafață sunt în mod natural mai puțin sărate. De aici, masele calde de apă mai dulce se deplasează în cadrul „benzii transportoare” globale — circulația termohalină.

Acest sistem transportă căldură și sare între oceane, contribuind, de exemplu, la clima blândă din Europa Occidentală. În Atlanticul de Nord, apa se răcește, devine mai densă și se scufundă, formând fluxul de întoarcere.

Acum însă echilibrul se modifică.

Cea mai rapidă schimbare a salinității din emisfera sudică

Datele arată că suprafața apelor sărate din apropierea coastei sud-vestice a Australia s-a redus cu aproximativ 30% în 60 de ani — cea mai intensă creștere a volumului de apă dulce observată în emisfera sudică.

Primul autor al studiului, Gengxin Chen, a precizat că, anual, volumul suplimentar de apă dulce este echivalent cu aproximativ 60% din volumul Lacul Tahoe — suficient, teoretic, pentru a asigura apă potabilă pentru întreaga populație a SUA timp de peste 380 de ani.

Cercetătorii nu au putut lega fenomenul de precipitațiile locale. Modelele climatice indică faptul că încălzirea globală a modificat regimul vânturilor deasupra Oceanul Indian și Pacificului tropical, determinând curenții oceanici să transporte mai multă apă din bazinul indo-pacific spre sud.

Care sunt riscurile

Reducerea salinității face apa mai puțin densă și împiedică amestecarea cu straturile adânci, slăbind procesul de circulație verticală care distribuie căldura și nutrienții.

Fenomenul a fost deja observat în Atlanticul de Nord, pe fondul topirii ghețarilor. O „îndulcire” suplimentară ar putea încetini și mai mult circulația termohalină.

Pe lângă efectele climatice, există riscuri pentru ecosistemele marine: dacă nutrienții nu ajung în straturile luminate de soare, scade baza lanțului trofic — planctonul și iarba marină. În același timp, excesul de căldură rămâne la suprafață, sporind stresul asupra organismelor.

Cercetătorii avertizează că modificările salinității ar putea avea efecte de lungă durată asupra biodiversității oceanice și asupra sistemului climatic global. Climatologii atrag atenția că Pământul se apropie de un punct critic, iar sisteme naturale esențiale sunt mai aproape de colaps decât se estima anterior.

Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.