Psihologii au identificat trăsături ale vegetarienilor: Autoritari, neprietenoși și chiar asociali

Acestea sunt concluziile unei metaanalize publicate în revista PLOS One, transmite naukatv.ru.

Autorul cercetării, profesorul de psihologie John B. Nezlek de la Colegiul William și Mary din Virginia, a analizat datele a trei sondaje realizate în SUA și Polonia pentru a evalua modul în care valorile umane fundamentale diferă între vegetarieni și non-vegetarieni.

„Rezultatele sugerează că vegetarienii aderă la valori specifice membrilor unei minorități sociale, care sunt dispuși să își apere principiile”, a scris el.

Cum s-a desfășurat studiul

Nezlek a analizat trei cercetări anterioare cu participarea adulților. Una în SUA, unde au fost incluși 514 vegetarieni și 540 non-vegetarieni, și două în Polonia (68 vegetarieni și 1.943 non-vegetarieni). Pentru simplificare, veganii, raw-veganii, lacto- și lacto-ovo-vegetarienii au fost grupați la un loc, iar pescetarienii au fost excluși.

Trăsăturile de personalitate au fost evaluate (cu acordul scris al participanților) prin intermediul chestionarului de valori al lui Schwartz, care măsoară zece „valori umane de bază”, precum Bunăvoința (grija pentru familie și prieteni), Securitatea (nevoia de stabilitate) și Autonomia (importanța independenței).

Participanții din SUA au completat o versiune de 57 de puncte a chestionarului (PVQ-RR), iar cei din Polonia, o versiune prescurtată de 21 de puncte (PVQ).

În fiecare versiune, participanții trebuiau să se compare cu un „personaj” de același gen, descris prin diferite aspirații și obiective.

Exemple:

„Este important pentru ea să vină cu idei noi și să fie creativă, îi place să facă lucrurile într-un mod original”.

„Pentru el este important să aibă mult succes, îi place să impresioneze oamenii”.

Aceste formulări aveau rolul de a facilita identificarea participanților cu personajele descrise.

Toți participanții au evaluat fiecare enunț pe o scară standard de șase puncte:

• 1 = deloc ca mine
• 2 = puțin ca mine
• 3 = cam ca mine
• 4 = moderat ca mine
• 5 = destul de mult ca mine
• 6 = exact ca mine

Concluzii-cheie

• Bunăvoință scăzută. În toate cele trei eșantioane, vegetarienii au evaluat mai slab bunăvoința (grija față de cei apropiați) decât consumatorii de carne. Acest lucru indică o atenție mai redusă acordată relațiilor personale.
• Securitate și conformism reduse. Vegetarienii au obținut scoruri mai mici și la capitolele securitate (nevoia de stabilitate) și conformism (respectarea normelor sociale).
• Stimulare, succes și putere ridicate. Cei care evită carnea acordă mai multă importanță valorilor precum stimularea (căutarea noutății), realizarea (succesul personal) și puterea (controlul resurselor) decât cei care consumă carne.

De ce este important?

Aceste rezultate contrazic percepția comună potrivit căreia vegetarienii ar fi, în general, mai „binevoitori” sau mai orientați spre comunitate.

Dimpotrivă, renunțarea la carne poate reflecta o disponibilitate mai mare de a rupe cu tradițiile și de a-și afirma independența personală, uneori chiar prin dorința de putere sau succes pe căi netradiționale.

Totuși, cercetarea este limitată la două țări occidentale, iar validitatea concluziilor în alte regiuni rămâne incertă.

Alegerea unei diete minoritare este o manifestare conștientă a individualismului, susține Nezlek.

„Rezultatele arată că, deși vegetarienii pot fi mai sensibili la suferința animalelor și mai conștienți de amenințările asupra mediului decât non-vegetarienii, această sensibilitate nu reflectă o valoare umană fundamentală precum bunăvoința”, a concluzionat el.

Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.