Psihofiziologii au învățat cum să determine temperatura emoțiilor

Studiul contribuie la rezolvarea uneia dintre problemele-cheie ale psihologiei moderne: cum pot fi diferențiate emoțiile universale bucuria, frica, mânia, dezgustul, tristețea și uimirea pe baza indicatorilor fiziologici. Până în prezent, majoritatea metodelor înregistrau doar nivelul general de excitare, fără a permite o apreciere sigură a naturii trăirilor, relatează naukatv.ru.

„Oamenii nu spun „Sunt într-o stare de excitare”, ei spun „Sunt furios” sau „Mi-e frică”. Pentru un psiholog, psihoterapeut sau psihofiziolog este esențial să distingă aceste stări”, explică unul dintre autorii articolului, Vladimir Kosonogov, conducătorul Laboratorului de psihofiziologia emoțiilor de la Universitatea Națională de Cercetare „Școala Superioară de Economie” din Sankt-Petersburg.

La experiment au participat 40 de voluntari sănătoși, cu vârste între 18 și 44 de ani. Participanții au vizualizat imagini din Baza Internațională de Stimuli Emoționali, care evocă cele șase emoții de bază (mânie, dezgust, frică, bucurie, tristețe, uimire), precum și cadre neutre. În timpul vizualizării, s-a măsurat temperatura în patru puncte: umăr, gât, piept și tâmplă. În plus, s-au înregistrat ritmul cardiac (prin electrocardiografie) și reacția galvanică a pielii (prin senzori atașați pe degete). Aceste date au permis controlul nivelului de excitare fiziologică și excluderea efectelor însoțitoare.

Oamenii de știință de la Universitatea Națională de Cercetare „Școala Superioară de Economie” din Sankt-Petersburg au ajuns la concluzia că temperatura fiecărei zone are tipare specifice de reacție la stimulii emoționali. Zona cea mai sensibilă s-a dovedit a fi pieptul. Temperatura în piept a crescut mai puternic decât la umăr, gât sau tâmplă, iar acest fenomen a fost mai pronunțat în cazul fricii, uimiri și bucuriei. Mânia sau dezgustul nu au generat un răspuns termic semnificativ.

Cercetătorii subliniază că schimbările de temperatură în diferitele puncte ale corpului nu au fost corelate între ele. Ele nu au prezentat corelație, ceea ce înseamnă că organismul a reacționat la emoții pe zone, nu ca un întreg, iar fiecare zonă putea răspunde în felul său.

„Dacă anterior se considera că o emoție provoacă o activare generală în întregul corp, datele noastre arată contrariul. Diferiții parametri ai corpului nu sunt legați între ei în acest sens”, remarcă Vladimir Kosonogov.

Potrivit cercetătorilor, noua metodă de recunoaștere a emoțiilor va fi utilă în lucrul cu tulburările psihosomatice. Specialiștii în marketing vor putea înțelege mai bine reacțiile emoționale ale cumpărătorilor la produse și reclame. În domeniul educației, senzorii simpli de temperatură pot fi folosiți pentru monitorizarea stării emoționale a elevilor.

„Nu poți aduce un encefalograf la școală, dar senzorii de temperatură sunt ieftini, simpli și ușor de fixat”, subliniază cercetătorul.

Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.