ONU: Pământul va depăși pragul periculos de încălzire de 1,5 °C până în 2030

Potrivit estimărilor experților, acest prag va fi depășit deja până în 2030. Pentru statele insulare din Pacific și regiunile de coastă, acest lucru înseamnă accelerarea creșterii nivelului mării și o amenințare directă la adresa existenței, scrie theconversation.com.

Astăzi, planeta s-a încălzit deja cu aproximativ 1,4 °C față de era preindustrială. Consecințele sunt resimțite peste tot: Marea Britanie se confruntă cu riscul unui deficit alimentar din cauza secetei-record, în Spania și Franța fac ravagii incendii forestiere de amploare, topirea ghețarilor se accelerează, iar temperatura Oceanului Planetar atinge noi maxime istorice. Apariția puternicului fenomen climatic El Niño nu face decât să agraveze situația, sporind frecvența dezastrelor.

Riscuri inevitabile și puncte fără întoarcere

Obiectivul de a menține încălzirea la nivelul de 1,5 °C a fost stabilit în Acordul de la Paris din 2015. Oamenii de știință au demonstrat că depășirea acestei limite mărește brusc riscurile unor schimbări catastrofale. Fiecare zecime de grad duce la intensificarea furtunilor, distrugerea ecosistemelor și inundarea teritoriilor.

Principalul pericol al depășirii îndelungate a pragului constă în declanșarea așa-numitelor puncte climatice fără întoarcere. Printre acestea se numără topirea calotelor glaciare din Groenlanda și Antarctica de Vest, colapsul curenților oceanici-cheie din Atlantic și transformarea pădurilor tropicale amazoniene din absorbante de carbon într-o sursă a acestuia. Astfel de procese nu pot fi inversate la scara vieții umane.

O șansă pentru o supraîncălzire temporară

În pofida prognozelor sumbre, experții subliniază că depășirea indicatorului-țintă poate fi temporară. Dacă statele își vor intensifica eforturile de renunțare la combustibilii fosili, vârful încălzirii va putea fi limitat la 1,8 °C, cu o scădere ulterioară a temperaturii la 1,5 °C până la sfârșitul secolului.

Pentru aceasta va fi necesară nu doar reducerea emisiilor la zero până în 2050, ci și extragerea gigatonelor de dioxid de carbon din atmosferă. Printre metodele analizate se numără atât abordări naturale — plantarea pădurilor și refacerea naturii, cât și tehnologice — alterarea rocilor și alcalinizarea oceanului.

Există progrese, dar sunt necesari pași radicali

Acordul de la Paris a adus deja rezultate. Dacă anterior lumea se îndrepta spre o încălzire de 3,6 °C până în 2100, traiectoria actuală indică 2,6 °C. În ultimii ani, energia solară și transportul electric au cunoscut o creștere explozivă: dacă construirea primului terawatt de capacități solare a durat 70 de ani, al treilea a fost instalat în doar doi ani.

Cu toate acestea, emisiile globale au ajuns deocamdată doar la un platou, fără să înceapă să scadă. Criza climatică necesită acțiuni comune imediate.