Copiază linkul200 de orașe, responsabile de jumătate din emisiile de gaze cu efect de seră generate de alimente
Ecologiștii din Leiden au creat o bază de date care acoperă peste 12 mii de localități din 159 de țări. S-a constatat că renunțarea la carne în Amsterdam poate reduce efectul de seră, iar în Delhi, dimpotrivă, îl poate spori.
Un nou studiu realizat de specialiștii de la Universitatea din Leiden demontează mitul potrivit căruia trecerea generalizată la o dietă „verde” va salva Pământul de încălzirea globală. Analizând obiceiurile alimentare ale locuitorilor din 12 228 de orașe din 159 de țări, oamenii de știință olandezi au demonstrat că reducerea nivelului de dioxid de carbon din atmosferă necesită o abordare individuală pentru fiecare localitate. Creșterea ponderii componentelor vegetale în alimentație poate reduce la jumătate emisiile de gaze cu efect de seră în Amsterdam, unde nu există probleme privind accesul la produse de origine animală. Însă aceleași măsuri nu vor face decât să agraveze problemele alimentare din Delhi și Dhaka. Rezultatele lucrării au fost publicate în revista Environmental Research Letters.
Care sunt cauzele emisiilor de dioxid de carbon
Ecologiștii au creat baza globală de date MATILDA-City, care arată volumul gazelor cu efect de seră generate de producerea alimentelor în diferite orașe din întreaga lume, precum și cât de accesibile sunt pentru locuitorii orașelor fructele, legumele și leguminoasele. S-a constatat că cele mai mari 200 de orașe ale lumii generează aproape jumătate din toate emisiile asociate alimentației. Cercetătorii au evidențiat în mod special 9 metropole: São Paulo, Moscova, Guangzhou, Lima, Tokyo, Dhaka, Delhi, Paris, Londra. S-a constatat că emisiile sunt explicate de factori diferiți, care variază în funcție de geografie.
Aproximativ 48% din toate emisiile sunt determinate de ceea ce își pun oamenii în farfurie. Alte 48% — de eficiența lanțurilor de aprovizionare, adică de modul în care produsele sunt cultivate, procesate și transportate. Structura pe vârste a populației își aduce, de asemenea, contribuția. Acest factor explică 4% din totalul emisiilor.
Ce recomandări oferă oamenii de știință
Pe baza acestor trei factori, cercetătorii au identificat patru tipuri de orașe, care necesită strategii complet diferite de reducere a emisiilor:
- Orașe în care alimentele sunt consumate preponderent (Paris, Berlin).
- Orașe în care alimentele sunt produse preponderent (Jakarta, Dhaka).
- Orașe de tip mixt (Lima, São Paulo).
- Orașe despre care nu există suficiente date (Cairo).
De exemplu, în Țările de Jos, unde logistica alimentară are o contribuție mică la statisticile privind emisiile, acestea sunt explicate în principal de obiceiurile gastronomice. Oamenii de știință au calculat: dacă un locuitor al Amsterdamului va trece la dieta EAT-Lancet, care presupune un consum minim de produse de origine animală și un consum maxim de alimente vegetale, emisiile generate de alimentație vor scădea cu 45–50%.
În Delhi și Dhaka, aceeași dietă EAT-Lancet, dimpotrivă, va duce la creșterea emisiilor. Problema este că localnicii consumă deja foarte puțină carne și lapte. Pentru ei, trecerea la noul regim alimentar va însemna o creștere bruscă a producției de leguminoase, nuci și legume, ceea ce va duce la majorarea cantității de dioxid de carbon din atmosferă.
„Principala noastră sarcină în astfel de orașe este să extindem accesul la alimente nutritive, menținând costuri minime pentru mediu — explică coautoarea studiului, Shruti Jain. — Este important ca oamenii să poată alege dintr-o varietate suficientă de năut, linte, verdețuri, însă producția acestor produse trebuie să devină mai ecologică”.
Un alt exemplu elocvent este comparația dintre Paris și Lima. În capitala peruană predomină în mod tradițional alimentația vegetală, însă emisiile pe cap de locuitor sunt de trei ori mai mari decât în cea franceză. Motivul îl reprezintă metodele ineficiente de practicare a agriculturii și lanțurile lungi de aprovizionare. Astfel, efectul pozitiv al unui meniu ecologic este anulat de emisiile provenite din producția industrială.
Într-adevăr, nu există o rețetă universală pentru crearea unui sistem alimentar durabil. Totuși, noua bază de date poate ajuta metropolele să controleze mai precis nivelul emisiilor de dioxid de carbon.
Copiază linkul