Utilizarea obsesivă a rețelelor sociale a fost asociată cu teama de relații apropiate

Persoanele care aspiră la apropiere, dar se tem să aibă încredere în cei din jur, raportează mai frecvent o utilizare problematică a rețelelor sociale. La această concluzie au ajuns Chris Bjornsen și Allen Harbaugh de la Universitatea Longwood din SUA, transmite journals.plos.org

Autorii au studiat legătura dintre stilurile de atașament, trăsăturile narcisice și utilizarea rețelelor sociale. Prin utilizare problematică ei au înțeles recurgerea impulsivă și compulsivă la platforme pentru îmbunătățirea dispoziției, în pofida consecințelor negative. De exemplu, rețelele sociale pot împiedica o persoană să doarmă suficient, să muncească sau să învețe, o pot distrage de la activitățile cotidiene și pot duce la conflicte cu cei apropiați.

La studiu au participat 555 de adulți americani, recrutați prin intermediul rețelelor sociale și al aplicațiilor de crowdsourcing. Aceștia au completat un chestionar online cu 76 de întrebări.

Stilul de atașament descrie modul în care o persoană construiește relații emoționale. Cel securizant presupune încredere și siguranță în raport cu persoanele apropiate, cel anxios — o nevoie puternică de apropiere, însoțită de teama de a pierde atenția unei persoane importante. Cel evitant este asociat cu preferința pentru distanța emoțională, iar cel anxios-evitant combină dorința de relații cu teama de dependență de alții.

Cel mai scăzut nivel al utilizării problematice a rețelelor sociale a fost înregistrat la participanții cu atașament securizant. Au urmat, în ordine crescătoare a indicatorilor, tipurile evitant, anxios și anxios-evitant. O legătură deosebit de pronunțată a fost observată la cei care, concomitent, erau îngrijorați de relații și evitau apropierea.

Utilizarea problematică a rețelelor sociale a fost asociată și cu narcisismul vulnerabil. Acesta se caracterizează prin nevoia de admirație, timiditate, sentimentul de rușine provocat de dependența de atenția altora și sensibilitate sporită la presupusa critică. Autorii admit că rețelele sociale îi ajută pe astfel de oameni să caute confirmarea propriei importanțe, greu de obținut în comunicarea directă.

Narcisismul grandios, dimpotrivă, nu a demonstrat o legătură semnificativă din punct de vedere statistic cu utilizarea problematică a platformelor. Această formă presupune, de asemenea, nevoia de admirație, însă se combină cu o sociabilitate pronunțată și lipsa empatiei. Astfel, diferite trăsături narcisice pot fi asociate diferit cu comportamentul pe internet.

Legătura nu înseamnă cauzalitate. Studiul identifică doar corelații între indicatori.

În opinia autorilor, rezultatele ar putea fi utile specialiștilor și dezvoltatorilor de programe de prevenire.