NASA a declasificat terabiți de date ale misiunii lunare Artemis II

Angajații Universității din Maryland din Baltimore și-au unit eforturile cu colegii de la Universitatea din California din Los Angeles și au realizat o analiză detaliată a unui set de date recente, transmite nature.com

Echipajul misiunii Artemis II a petrecut zece zile în spațiul îndepărtat, timp în care nava cu echipaj uman Orion s-a îndepărtat de Pământ până la distanța record de 406 771 de kilometri. Cei patru astronauți au devenit primii oameni din ultima jumătate de secol care au văzut Luna de la o distanță atât de mică. În timpul survolului de șase ore, ei au colectat informații științifice unice, consemnând cu atenție nuanțele neobișnuite ale suprafeței satelitului.

Printre culorile predominante, cercetătorii au remarcat zone maro, bej și verzi. Echipajul a fost surprins chiar și de textura aparte a solului, care amintea de mucegaiul de pe o bucată de pâine. Pe lângă anomaliile optice, astronauții au observat în mod regulat fulgere puternice de lumină, care apăreau în momentele impactului micrometeoriților cu suprafața lunară.

«Sunt foarte bucuroasă să transmit aceste materiale comunității științifice mondiale», a subliniat planetologa Marie Henderson. Potrivit acesteia, atragerea unor «minți noi» va permite progrese semnificative în înțelegerea structurii satelitului.

Zborul a avut loc în aprilie 2026. Principalul obiectiv al misiunii a fost verificarea fiabilității navei de transport Orion în condițiile spațiului cosmic. Datele obținute au evidențiat clar complexitatea extremă a orientării vizuale pe suprafața satelitului: lumina directă a Soarelui îi orbea în mod regulat pe astronauți, iar modificarea unghiului de iluminare distorsiona puternic percepția adâncimii craterelor. Astfel de iluzii optice pot avea consecințe fatale în cazul unei aselenizări cu echipaj uman în regiunile polare, astfel că înțelegerea particularităților funcționării vederii umane în spațiu devine mai importantă decât cifrele seci ale telemetriei automate.