Existența crizei vârstei mijlocii nu a fost dovedită de știință
Criza vârstei de mijloc în sensul obișnuit — o perioadă de deteriorare bruscă a dispoziției și de nemulțumire față de viață în jurul vârstei de 40 de ani — nu este confirmată de date științifice.

Cercetările nu au identificat o legătură directă între atingerea acestei vârste și schimbările psihologice negative. Despre acest lucru a vorbit psihologul Margie E. Lachman într-un interviu acordat revistei Women's Health, scrie news.am.
Potrivit specialistei, percepția vârstei mijlocii ca o criză inevitabilă poate, în sine, să le facă rău oamenilor. Stereotipurile sociale îi determină să perceapă schimbările legate de vârstă drept un semn de declin, deși, în realitate, acestea nu înseamnă neapărat deteriorarea sănătății sau a calității vieții.
„Astfel de atitudini pot influența și îngrijirea medicală. De exemplu, medicii riscă să pună plângerile unei femei de peste 50 de ani pe seama schimbărilor legate de vârstă și să nu observe simptomele unei boli. În plus, cercetările arată că atitudinea unei persoane față de îmbătrânire este asociată cu sănătatea și durata vieții sale”, a avertizat specialista.
Potrivit expertei, persoanele cu o viziune mai pozitivă asupra acestui proces trăiesc, în medie, mai mult decât cele care aderă la stereotipuri negative despre vârsta înaintată.
Totodată, Lachman nu neagă faptul că mijlocul vieții devine adesea o perioadă de reevaluare a valorilor și a obiectivelor de viață. Totuși, un astfel de proces nu este neapărat însoțit de un șoc emoțional puternic și poate dura relativ puțin timp.
Psihologul a comparat vârsta mijlocie cu pauza dintr-un meci sportiv: o parte dintre evenimentele importante s-au produs deja, dar jocul încă nu s-a încheiat. În opinia sa, această perioadă ar trebui percepută nu ca o criză inevitabilă, ci ca o oportunitate de a evalua drumul parcurs și de a decide ce își dorește omul în continuare.


