Oamenii de știință au descoperit cum convorbirile pe Zoom și vizionarea serialelor dăunează mediului

În cadrul unui studiu, oamenii de știință au calculat că toate acestea necesită costuri uriașe și duc la emisii semnificative de gaze cu efect de seră, transmite naukatv.ru.

„Nu ne gândim adesea câte resurse consumă acțiunile digitale simple, de la trimiterea unui e-mail până la vizionarea unui film. Aceste date sunt stocate, procesate și transmise prin echipamente care consumă multă energie”, observă McLean.

Amprenta digitală în cifre

• O oră de apel video cu camera pornită generează până la un kilogram de CO₂, 12 litri de apă și o amprentă digitală echivalentă cu suprafața unui iPad Mini. Dacă se oprește camera, emisiile scad cu 98%.
• Un e-mail lung cu atașament trimis de pe laptop generează până la 50 grame de CO₂.
• Vizionarea serialelor în HD o oră pe zi produce 160 kilograme de CO₂ pe an. În calitate standard — doar opt kilograme.
• Stocarea a 100 GB de date în centre de date (cloud) generează 0,2 tone de CO₂ anual.
• Antrenarea unui model mare de inteligență artificială generează emisii de 315 ori mai mari decât un zbor în jurul lumii.

Chiar și supercomputerele științifice, cum sunt cele folosite de astronomii din Australia, produc anual până la 15 kilotone de CO₂. Pentru comparație, în Olanda supercomputerele funcționează pe energie „verde”, iar emisiile sunt de 25 de ori mai mici.

De ce nu se poate pune toată responsabilitatea doar pe utilizatori

McLean consideră că abordarea „consumă mai puțin — salvează planeta” nu funcționează când vine vorba de ecologia digitală. Potrivit ei, doar măsuri sistemice pot influența situația: reglementări guvernamentale, transparență din partea companiilor și renunțarea la strategia „învechirii planificate”, când dispozitivele sunt fabricate intenționat cu un ciclu de viață scurt.

„Este nerealist să așteptăm ca fiecare persoană să rezolve singură problema. Este responsabilitatea statelor și corporațiilor”, subliniază McLean.

Ea avertizează și asupra pericolului autoamăgirii digitale, când tehnologiile digitale sunt promovate ca o alternativă ecologică. În realitate, înlocuirea întâlnirilor offline și a muncii față în față cu formate online mută problema în altă zonă.

„Trecem tot mai mult în online, dar aproape că nu observăm infrastructura ascunsă care susține viața noastră digitală. A venit momentul să ne întrebăm: este digitalizarea întotdeauna mai sustenabilă?”, se întreabă McLean.

Ce se poate de facut

McLean recomandă un consum digital rezonabil: să păstrăm mai puține fișiere inutile, să nu schimbăm dispozitivele fără necesitate cedând modei sau hype-ului, să alegem audio în loc de video în comunicare, să reducem calitatea streaming-ului video și să oprim camera în timpul apelurilor video. Dar cel mai important sunt reformele structurale.

Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.