Oamenii de știință au stabilit cantitatea optimă de spații verzi din oraș necesară pentru fericire

Oamenii de știință, conduși de Bin Jiang și Jiali Li, au analizat date acumulate pe parcursul a 40 de ani. Ei au observat că aproape toate studiile timpurii porneau de la o logică simplă - orice extindere a zonelor verzi îmbunătățește starea de bine și sănătatea mintală a cetățenilor. Totuși, cercetările mai recente au început să arate că beneficiul crește doar până la un anumit punct, după care începe să scadă, relatează naukatv.ru.

Pentru a înțelege exact unde se află acest „echilibru de aur”, echipa a realizat o meta-analiză — o metodă care combină rezultatele mai multor studii independente într-un singur model statistic. Oamenii de știință au analizat peste 128.000 de publicații, dintre care au selectat 133 de lucrări care măsurau direct legătura dintre cantitatea de spații verzi și indicatorii de sănătate mintală: nivelul de stres, anxietate, depresie și funcțiile cognitive.

Cum se măsoară cantitatea optimă de verdeață

Datele au trebuit aduse la un numitor comun, deoarece fiecare autor folosea propriile metode. Unii evaluau verdeața la nivelul privirii, ceea ce vede o persoană mergând pe stradă. Alții priveau de sus, pe imagini satelitare, determinând ce parte dintr-un cartier este ocupată de vegetație.

După standardizarea indicatorilor, oamenii de știință au construit curbe ale dependenței dintre cantitatea de spații verzi și beneficiile pentru sănătatea mintală. În ambele cazuri a rezultat o literă U răsturnată: atunci când spațiile verzi sunt prea puține, mediul este perceput ca fiind sumbru, sterp și deprimant; când sunt prea multe — ca fiind excesiv de dense și închise. Dar cel mai important este faptul că ambele extreme pot provoca stres sau anxietate.

Proporția optimă de vegetație, potrivit calculelor cercetătorilor, este de aproximativ 50%. Pentru verdeața vizibilă la nivelul ochilor, vârful beneficiului a fost observat la 53%. Pentru „verdeața văzută de sus în jos” — aproximativ la 51%. Totodată, intervalul valorilor confortabile se situa între 45 și 60%. Sub acest prag — prea gri, peste — prea dens.

Autorii explică simplu: o cantitate moderată de copaci și iarbă creează o senzație de confort și regenerare, fără a limita vizibilitatea și fără a induce un sentiment de izolare. Un mediu prea verde, dimpotrivă, poate părea întunecat și apăsător, lipsindu-l pe om de senzația de control asupra spațiului și făcând străzile și cartierele să pară imprevizibile.

Ce înseamnă aceasta pentru orașe

Rezultatele au o semnificație practică pentru arhitecți și autoritățile municipale. Până acum, urbaniștii porneau de la principiul „cu cât mai multe parcuri, cu atât mai bine”. Acum devine clar că problema nu ține de cantitate, ci de proporție. Un oraș scufundat în frunziș poate exercita asupra psihicului aceeași presiune ca și jungla de beton.

Potrivit oamenilor de știință, studiul oferă o concluzie clară - orașele sănătoase nu sunt formate din parcuri nesfârșite, ci din peisaje armonioase. Proporția optimă de verdeață ajută la reducerea nivelului de stres și la menținerea echilibrului psihic, în timp ce extremele de orice fel, fie beton, fie desiș neîmblânzit, se dovedesc mai puțin favorabile.

„În privința beneficiilor zonelor verzi funcționează principiul echilibrului, nu al maximului”, a rezumat unul dintre autori.

Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.