Studiu: Versurile cântecelor își pierd din emoționalitate

Oamenii de știință au observat că, în acest timp, versurile cântecelor au început să menționeze mai rar cuvinte asociate sentimentelor profunde, relatează Psychology of Aesthetics, Creativity and the Arts

Psihologii de la Universitatea de Stat din Michigan au pus sub semnul întrebării ideea că muzica devine, odată cu anii, doar mai zgomotoasă și mai rapidă. S-a dovedit că, în ultimii 77 de ani, s-au schimbat nu doar ritmul cântecelor, ci și conținutul lor emoțional. Oamenii de știință au ajuns la concluzia că versurile pieselor populare au încetat să mai exprime sentimente importante pentru oameni. Muzicienii folosesc tot mai rar în versuri cuvinte emoționale pozitive sau negative și aproape că nu mai menționează familia și prietenii.

Specialiștii au analizat 38 467 de compoziții aparținând unui număr de 230 de interpreți. Toate piesele au fost înregistrate în perioada 1947-2024. O echipă formată din 30 de persoane a verificat manual textul fiecărei piese, pentru a evita erorile de recunoaștere automată, pe care inteligența artificială le comite frecvent. Cu ajutorul acestei metode, oamenii de știință au putut urmări nu doar schimbarea modei muzicale de la o epocă la alta, ci și modificările din repertoriul acelorași autori.

„Multe studii anterioare s-au întrebat dacă muzica se schimbă de-a lungul deceniilor, însă s-a acordat mult mai puțină atenție întrebării dacă aceiași artiști se schimbă pe parcursul carierei lor”, a declarat Ian Brascamp, coautor al studiului și profesor asociat la Departamentul de Psihologie al Universității de Stat din Michigan.

Psihologii au observat că, odată cu trecerea timpului, versurile cântecelor au pierdut o parte din intensitatea emoțională și socială. În acestea au început să fie menționate mai rar atât cuvinte pozitive, cât și negative, precum și prietenii și rudele. În schimb, formulările anxioase au devenit considerabil mai numeroase în versuri. Tristețea și melancolia, însă, au dispărut practic din cântece. Oamenii de știință au remarcat, de asemenea, că rezultatele studiului contrazic în mod neașteptat logica psihologică a maturizării. Aceasta înseamnă că versurile depind nu doar de trăirile autorului, ci și de nevoile pieței muzicale și de factorii culturali.

„Odată cu vârsta, oamenii devin adesea mai echilibrați din punct de vedere emoțional și investesc mai mult în relațiile importante, astfel că ne-am putea aștepta ca versurile cântecelor să devină mai pozitive sau mai orientate spre relații pe tot parcursul carierei unui artist”, a declarat Logan Gibson, autorul principal al studiului și cercetător la Universitatea de Stat din Michigan.

Dintre cei 230 de interpreți, cântărețul country Willie Nelson a avut cele mai multe piese, iar jazzmanul Miles Davis — cele mai puține versuri. Soul-ul clasic și rock-ul timpuriu, reprezentate de formația „The Supremes”, s-au situat în partea de sus a clasamentului la capitolul emoții pozitive. Trupele din genuri mai contraculturale — de exemplu, Nine Inch Nails și Sex Pistols — ajungeau adesea în partea de jos a acestei scale. Negativitatea și tristețea se regăsesc disproporționat de des la artiștii mai vechi de country și blues, precum Hank Williams și Patsy Cline.

Cu ajutorul muzicii, oamenii își reglează starea de spirit, se înțeleg mai bine pe ei înșiși, își construiesc identitatea și legăturile sociale. Tocmai de aceea, versurile unui cântec devin o mărturie importantă despre ceea ce aleg artiștii să comunice. Atunci când vocabularul emoțional și social al versurilor se sărăcește vizibil pe parcursul unor decenii întregi, apare întrebarea: nu s-a schimbat oare însuși modul în care ne exprimăm sentimentele și relațiile.