Studiu: Topirea extremă a gheții din Groenlanda s-a intensificat de șase ori

Din 1990, suprafața zonelor cu topire extremă a crescut cu aproximativ 2,8 milioane km² pe deceniu, iar volumul apei rezultate din topire a crescut de peste șase ori, scrie nature.com.

Salt de șase ori și recorduri ale secolului XXI

Analiza datelor din perioada 1950–2023 a evidențiat o evoluție alarmantă. Dacă în primele perioade analizate volumul apei provenite din topire era, în medie, de 12,7 gigatone pe deceniu, în ultimul deceniu acesta a ajuns la 82,4 gigatone.

Cercetătorii subliniază că șapte dintre cele zece cele mai extreme episoade de topire au avut loc după anul 2000. Deosebit de notabile sunt anomaliile din august 2012, precum și cele din iulie 2019 și 2021. Aceste evenimente nu au precedente dinamice în trecut, confirmând caracterul lor excepțional și legătura directă cu încălzirea globală provocată de activitatea umană.

Fizica procesului: termodinamică versus dinamică

Echipa de cercetare a utilizat o metodă inovatoare de clasificare, combinând modele climatice regionale cu tipuri de circulație a maselor de aer (cicloane și anticicloane). Astfel a fost posibilă separarea influenței a doi factori: cei dinamici (legați de mișcarea maselor de aer) și cei termodinamici (asociați încălzirii generale a atmosferei).

S-a constatat că, în aceleași condiții meteorologice (de exemplu, în cazul unui anticiclon similar), astăzi se formează cu 25% mai multă apă decât în perioada 1950–1975. În ansamblu, intensitatea episoadelor extreme a crescut cu 63%. Principala „zonă fierbinte” este partea de nord a Groenlandei, unde degradarea gheții are loc cel mai rapid.

Riscuri globale

Prognozele oamenilor de știință sunt îngrijorătoare: în scenariul unor emisii ridicate de gaze cu efect de seră, până la sfârșitul secolului frecvența și intensitatea fenomenelor extreme de topire ar putea crește de încă trei ori.

„Transformarea rapidă a calotei glaciare provoacă nu doar creșterea nivelului Oceanului Planetar și perturbarea curenților oceanici, ci plasează Arctica în centrul unor noi dispute strategice, economice și teritoriale”, a declarat Josep Bensoms, coordonatorul studiului.

Înțelegerea mecanismelor care accelerează topirea devine esențială nu doar pentru climatologi, ci și pentru factorii de decizie politică. Groenlanda încetează să mai fie „frigiderul stabil” al planetei, transformându-se într-o regiune dinamică și imprevizibilă, ale cărei schimbări vor fi resimțite de fiecare locuitor al Pământului.

Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.