Studiu în 3 000 de orașe: un avantaj neașteptat al vieții în aglomerație

Aceasta arată că, pe măsură ce populația crește, masa clădirilor, drumurilor și a altor infrastructuri crește mai lent decât numărul locuitorilor, transmite dx.doi.org

Potrivit estimărilor autorilor, masa totală a materialelor din construcțiile urbane la nivel mondial ajunge la 297 de miliarde de tone. Totuși, aceasta este distribuită neuniform în raport cu numărul populației: cu cât orașul este mai mare, cu atât mai puține materiale de construcție revin, în medie, unei persoane.

De ce orașele mari au nevoie de mai puține materiale

Dacă populația unui oraș este de două ori mai mare decât cea a unui oraș comparabil din punct de vedere al caracteristicilor, masa construcțiilor sale crește, în medie, cu aproximativ 87%, nu cu 100%. În interiorul orașelor, efectul este și mai pronunțat. Un cartier în care locuiesc de două ori mai mulți oameni utilizează cu doar 68% mai multe materiale de construcție decât un cartier cu o populație mai mică.

Una dintre cauze este infrastructura comună. De exemplu, în localitățile mici, locuitorii depind adesea de automobile. În orașele mari, mai multe persoane folosesc autobuzele și metroul, astfel încât fiecărui pasager îi revine mai puțin spațiu rutier.

Cu alte cuvinte, construcțiile dense permit găzduirea unui număr mai mare de oameni pe același teritoriu, fără a crește proporțional cantitatea de materiale de construcție

Un automobil în mișcare ocupă pe drum circa 35 m², dar transportă, în medie, doar 1,5 persoane. Aceasta înseamnă aproximativ 23 m² de carosabil pentru fiecare pasager. Un autobuz ocupă circa 80 m², însă poate transporta 30 de persoane. Calculată per pasager, rezultă doar 2,6 m² — de aproape nouă ori mai puțin.

„Rezultatele noastre arată că necesarul de materiale al orașelor mari este adesea supraestimat. Restricțiile privind densitatea construcțiilor, de exemplu limitele de înălțime ale clădirilor, pot priva orașele de economiile de materiale oferite de amplasarea compactă a populației”, remarcă Kanning Huang, unul dintre autorii studiului, care activează la Universitatea New York din Shanghai.

Aceeași regularitate se aplică și la nivelul cartierelor. În zonele cu construcții dense, locuitorii împart nu doar infrastructura de transport, ci și facilitățile de zi cu zi — cafenele, magazine, săli de sport și spălătorii.

„În SoHo, Williamsburg, Harlem și Long Island City, oamenii folosesc aceeași linie de metrou, precum și cafenele, săli de sport, spălătorii și magazine alimentare comune”, explică Huang.

Dacă locuitorii merg la o spălătorie comună, nu este obligatoriu să instaleze o mașină de spălat acasă. Frecventarea unei săli de sport elimină necesitatea de a aloca spațiu pentru aparate de fitness acasă, iar cafenelele permit partajarea spațiului din bucătărie. În plus, în blocurile de locuințe, apartamentele vecine pot avea pereți și elemente structurale comune.

Potrivit cercetătorilor, tocmai această utilizare comună a spațiului și infrastructurii face cartierele dense mai eficiente din punctul de vedere al consumului de materiale.

Cum au fost studiate construcțiile urbane

Oamenii de știință au analizat hărți satelitare ale clădirilor, drumurilor, tunelurilor de metrou și ale altor elemente de infrastructură din peste 3.000 de orașe. Pe baza acestor date, ei au estimat masa materialelor utilizate în mediul urban și au comparat-o cu numărul populației.

Mingzhen Lu de la Universitatea New York subliniază că orașele trebuie privite ca sisteme complexe, în care eficiența depinde nu doar de dimensiune, ci și de modul exact în care sunt amplasați locuitorii.

Totodată, autorii nu susțin că construcțiile dense rezolvă toate problemele urbane. Dacă creșterea populației nu este însoțită de o planificare competentă, aceasta poate agrava dificultățile sociale și poate crea riscuri pentru sănătate. Totuși, oamenii de știință consideră că rezultatele studiului trebuie luate în considerare la proiectarea noilor cartiere și planificarea infrastructurii urbane.