Fizicienii pun la îndoială existența trecutului și viitorului ca părți ale realității

Potrivit autorilor, „universul bloc” nu este o realitate fizică, ci un artefact matematic al teoriei, iar mișcarea în timp nu este o iluzie a conștiinței, ci o proprietate fundamentală a universului, transmite newscientist.com.

Conceptul de „univers bloc”, sau eternalismul, derivă din teoria relativității speciale a lui Einstein: deoarece pentru diferiți observatori nu există un „acum” unic, fizicienii concluzionează adesea că toate momentele în timp sunt la fel de reale. Trecutul nu dispare, viitorul nu vine — ele pur și simplu „există deja” în spațiu-timpul cvadridimensional, iar senzația subiectivă a curgerii timpului se reduce la un fenomen neuronal, care nu reflectă realitatea fizică.

Autorii noului studiu subliniază că această concluzie confundă modelul matematic cu ontologia. Din simetria ecuațiilor în raport cu timpul nu rezultă că trecutul și viitorul există fizic în egală măsură cu prezentul. Conform unei concepții alternative — prezentismul — real este doar prezentul, iar cursul timpului este o proprietate obiectivă a naturii, nu un construct al percepției. Această poziție este împărtășită de unii gravitaționiști cuantici.

Un argument suplimentar împotriva „blocului” este săgeata termodinamică a timpului: entropia crește invariabil într-o singură direcție, creând o asimetrie fizică între trecut și viitor, care nu poate fi explicată dacă ambele sunt la fel de reale.

Discuția a căpătat o nouă dimensiune în contextul gravitației cuantice, unde însăși structura spațiu-timp este derivată, nu fundamentală. În gravitația cuantică în buclă, fluxul continuu al timpului nu este o iluzie, ci o structură primară a realității, din care spațiu-timpul apare ca o aproximație la scară mare. Dacă acest lucru este adevărat, atunci problema „statutului ontologic al trecutului” devine fundamentală nu doar pentru filozofie, ci și pentru fizica viitorului.

Autorii au subliniat că analiza lor nu pretinde a fi o respingere definitivă a eternalismului — teoria relativității își păstrează capacitățile predictive. Este vorba despre o problemă fundamental diferită: este justificat să interpretăm modelul matematic ca o descriere directă a structurii ontologice a universului sau fizica are nevoie de un limbaj mai precaut în discuțiile despre natura timpului.