Europa se sufocă de căldură, dar El Niño are puțin de-a face cu asta

Totuși, meteorologii susțin că actuala caniculă din Europa se explică în primul rând prin schimbările climatice, iar influența fenomenului din Pacific rămâne limitată, transmite euronews.com.

Europa de Vest suferă din cauza celei de-a treia valuri de căldură din acest an, fără precedent ca intensitate, iar în multe zone din Franța termometrele au depășit 40 de grade, iar, se pare, căldura nu va scădea cel puțin până în weekend.

Luni, 22 iunie, autoritățile franceze au plasat peste jumătate din cele 96 de departamente ale Franței continentale în cod roșu, cel mai înalt nivel de alertă pentru caniculă, îndemnând populația să manifeste „vigilență absolută” și să evite expunerea directă la soare în perioada vremii anormale.

În mai multe regiuni franceze, temperatura nu doar că depășește 40 de grade ziua, dar nu scade sub 20, uneori nici sub 25 de grade noaptea. Când temperatura nu scade sub 20 de grade pe parcursul unei zile, meteorologii vorbesc despre așa-numitele nopți tropicale. Astfel de temperaturi nu permit persoanelor fără aer condiționat să se odihnească și să doarmă bine.

Luni, în sud-estul Franței, în orașul Carpentras, doi copii de patru și doi ani au fost găsiți morți într-o mașină. Autoritățile au declarat că principala ipoteză a cauzei morții este legată de canicula puternică. Potrivit primelor date ale anchetei, copiii s-au urcat singuri și s-au închis în mașina parcată lângă casa lor. Această tragedie a urmat după moartea a trei persoane în vârstă în zona Bordeaux în weekend, din cauza problemelor de sănătate în contextul temperaturilor extreme.

Dincolo de Canalul Mânecii, Serviciul Meteorologic Britanic (Met Office) a emis pentru astăzi și mâine cod roșu din cauza caniculei extreme pentru o parte din centrul și sudul Angliei, precum și pentru Țara Galilor. Se așteaptă ca în zilele următoare temperatura să ajungă până la 39 °C, iar nopțile vor fi de asemenea „foarte calde”.

„Umiditatea este, de asemenea, un factor care amplifică efectele acestei valuri de căldură și face ca stresul termic să reprezinte o amenințare pentru toți”, au declarat reprezentanții Met Office.

În Germania, creșterea temperaturilor a crescut riscul incendiilor de pădure, în special în sudul și estul țării. În mai multe regiuni, inclusiv Bonn, Stuttgart și Frankfurt, se așteaptă temperaturi apropiate de 40 °C până în weekend.

Este fenomenul El Niño cauza actualei canicule din Europa?

La începutul lunii, Administrația Națională Oceanică și Atmosferică a SUA (NOAA), după luni de monitorizare, a anunțat oficial începutul condițiilor El Niño în partea tropicală a Oceanului Pacific.

Mulți meteorologi avertizează că actualul El Niño ar putea fi cel mai puternic din ultimele decenii, motiv pentru care mass-media a început să vorbească despre așa-numitul „Super El Niño”. Totuși, acesta nu este un termen științific oficial și nu este folosit de NOAA.

El Niño (în traducere din spaniolă – „băiatul”) este un fenomen natural în care temperatura apei în partea estică a Oceanului Pacific devine neobișnuit de ridicată. Acest lucru poate crește temperaturile globale și poate crea condiții pentru vreme mai extremă.

Episoadele anterioare El Niño, cum ar fi cel care a durat din mai 2023 până în martie 2024, au contribuit la canicule record, alimentând o serie de valuri de căldură mortale, incendii de pădure și inundații în întreaga lume.

Experții Institutului de Educație Hidrică IHE Delft din Olanda avertizează că El Niño provoacă nu doar creșterea temperaturilor, ci și o serie de efecte indirecte, inclusiv secete, amenințări la adresa securității alimentare și chiar întreruperi ale alimentării cu energie electrică.

Mulți jurnaliști explică actuala val de căldură din Europa prin influența El Niño, însă fondatoarea platformei globale de prognoze meteorologice WYF24, Ioanna Vergini, a declarat pentru Euronews Earth că acest lucru este „meteorologic incorect”.

„În prezent, în Oceanul Pacific nu există o fază puternică de El Niño, iar chiar și atunci când există, influența directă asupra caniculei de vară din Europa este slabă și greu de urmărit”, a subliniat ea.

„Avem de-a face cu o blocare clasică a curenților de jet în contextul unei vremi record de calde. Cupola de căldură este mecanismul, încălzirea pe termen lung este amplificatorul, iar El Niño doar distrage atenția de la esență”, a adăugat meteorologul Ioanna Vergini.

Când și unde se resimt efectele El Niño?

Deși efectele El Niño pot fi serioase, perturbările meteorologice sunt cele mai puternice în zonele tropicale. Unul dintre riscurile tipice sunt inundațiile în America de Sud, de exemplu în nordul Peru; acestea pot afecta și părți din Africa de Est, Asia Centrală și sudul SUA.

În timpul El Niño cresc riscurile de secetă și incendii de pădure, în special pe cea mai mare parte a Australiei, în nordul Americii de Sud și în țări asiatice precum Indonezia.

În Europa și Regatul Unit, influența El Niño este mult mai indirectă, dar poate crește probabilitatea unei vremi mai instabile mai târziu în an – de exemplu, o toamnă și un început de iarnă mai blânde, ploioase și vântoase.

„El Niño poate fi asociat și cu o vreme mai rece și mai calmă la sfârșitul iernii în Regatul Unit”, notează Serviciul Meteorologic Britanic. „Totuși, orice posibile efecte vor fi evaluate mai detaliat pe măsură ce prognozele se vor clarifica mai târziu în acest an.”

Climatologii prognozează că la sfârșitul acestui an și în 2027 vor fi probabil temperaturi foarte ridicate la nivel global, dar acestea nu au legătură cu canicula anormală care deja afectează o mare parte din Europa de Vest.

El Niño „vine și pleacă” – spre deosebire de schimbările climatice

Majoritatea episoadelor El Niño au crescut temporar temperatura medie globală cu aproximativ 0,2 °C.

Acest lucru este mai puțin semnificativ decât schimbările climatice cauzate de om, care au crescut deja temperatura medie a suprafeței Pământului cu aproximativ 1,3–1,5 °C față de nivelul preindustrial.

Așadar, influența El Niño este amplificată de încălzirea deja existentă. De aceea, anul 2025 a devenit al treilea cel mai călduros din istoria observațiilor – mai cald decât anul El Niño 2016 – în ciuda efectului natural de răcire al episodului La Niña.

La Niña (în traducere din spaniolă – „fetița”) răcește de obicei temperaturile globale, întărește vânturile alizee și aduce apă mai rece din adâncurile oceanului la suprafață în zona ecuatorială a Oceanului Pacific. La Niña apare, de asemenea, neregulat, dar, în general, durează mai mult decât El Niño.

„El Niño este un fenomen natural”, a declarat climatologul Friederike Otto de la Imperial College London încă din mai, înainte de anunțul oficial al începutului acestui fenomen. „Vine și pleacă. Schimbările climatice, în schimb, se vor agrava până când vom înceta să ardem combustibili fosili. Schimbările climatice sunt motivul pentru o îngrijorare serioasă.”

Europa se încălzește de peste două ori mai rapid decât media globală. Părți din Europa se află și în Arctica – cea mai rapid încălzită regiune a Pământului, unde temperatura crește de trei-patru ori mai repede decât media globală. Pe măsură ce zăpada și gheața se topesc, suprafața reflectă tot mai puțină lumină solară, iar zonele mai întunecate de uscat și mare absorb mai multă căldură, accelerând și mai mult topirea.

Datorită măsurilor de reducere a emisiilor, Europa a reușit să scadă nivelul poluării aerului, ceea ce a adus beneficii semnificative pentru sănătatea oamenilor și mediu. Totuși, acest lucru a redus și cantitatea de nori joși formați din aerosoli, care serveau ca un fel de barieră de răcire.