Peste 500 de profesii au fost verificate pentru riscul de radiații: Rezultatul s-a dovedit a fi neașteptat

Oamenii de știință au analizat date privind peste 500 de profesii și au constatat că cele mai multe cazuri de cancer asociat radiațiilor se înregistrează în rândul însoțitorilor de bord. Pe locul al doilea se află piloții, iar ambele profesii sunt departe de infrastructura nucleară și de spitale, însă se află, la propriu, la câțiva kilometri deasupra solului, transmite doi.org

Cauza este radiația cosmică la care este expus echipajul în timpul zborului. La altitudine, atmosfera Pământului protejează mult mai slab decât la nivelul solului — de obicei, ea este cea care absoarbe și dispersează particulele de înaltă energie din spațiu. Cu cât avionul urcă mai sus, cu atât rămâne mai puțină protecție, iar doza cumulată depinde și de timpul petrecut în aer, precum și de latitudinea zborului — la poli, atmosfera protejează mai slab decât la ecuator.

„Membrii echipajului primesc cea mai mare doză medie anuală de radiații ionizante dintre toate grupurile profesionale din SUA — în principal din cauza razelor cosmice la altitudinile zborurilor comerciale”, scriu autorii studiului, conduși de chirurgul Vishal Patel de la Harvard Medical School.

Piloții și însoțitorii de bord acumulează între 3 și 6 milisieverți de radiații cosmice pe an, ceea ce depășește semnificativ cei 0,4 milisieverți primiți de un pasager care efectuează 10 zboruri transcontinentale dus-întors într-un an.

Prin comparație, o fluorografie obișnuită oferă circa 0,1–0,2 milisieverți, iar din fondul natural de radiații o persoană primește, în medie, 2–3 milisieverți pe an. 

Cum a fost calculat riscul

Expunerea la radiații în timpul zborului este considerată de mult timp un factor de risc cunoscut în aviație. Însă, din cauza lipsei de date, multă vreme a fost dificil de înțeles cum este legată expunerea profesională a echipajelor de mortalitatea prin cancer.

Patel și colegii săi au analizat datele Sistemului Național de Statistică a Mișcării Naturale a Populației din SUA — informații din certificatele de deces ale 12,7 milioane de persoane care au murit între 2020 și 2024 și au activat în 503 profesii.

Oamenii de știință au împărțit toate persoanele decedate de cancer în două grupuri — cu forme de cancer asociate cu radiațiile și cu forme neasociate cu acestea. În prima categorie au inclus cancerul de sân, de tiroidă și de prostată, precum și mielomul multiplu, leucemia și melanomul.

Însoțitorii de bord și piloții i-au depășit chiar și pe radiologi

Dintre toate cele 503 profesii, însoțitorii de bord și piloții au ocupat primul și al doilea loc în funcție de ponderea deceselor provocate de cancer asociat radiațiilor — însă, la celelalte tipuri de cancer, indicatorii lor s-au dovedit a fi aproximativ la nivelul mediu.

Cu alte cuvinte, echipajele avioanelor nu se îmbolnăvesc de cancer mai des decât alții, în general. Însă tocmai în cazul formelor de cancer asociate expunerii la radiații, aceste două profesii s-au aflat în zona cu cel mai mare risc — depășindu-i chiar și pe radiologi și pe alți specialiști în medicină nucleară.

În general, însoțitorii de bord au fost mai expuși riscului de cancer asociat radiațiilor cu 50% comparativ cu alte profesii, iar piloții — cu 36%.

Datele în sine nu demonstrează că tocmai radiația cosmică a provocat cancerul la anumite persoane din acest eșantion. Însă se acumulează tot mai multe dovezi indirecte — ambele profesii din aviație se află constant în fruntea listei.

„Această specificitate susține ipoteza că tocmai expunerea profesională este cauza excesului observat, și nu stilul de viață sau factorii socioeconomici”, scriu în comentariu epidemiologii Catherine Olsen de la Universitatea din Queensland și Ken Karipidis de la Agenția Australiană pentru Protecția împotriva Radiațiilor, care nu au participat la studiu.

Riscurile pot fi mai ample decât doar razele cosmice

Potrivit lui Olsen și Karipidis, pericolele pentru echipaje pot depăși limitele radiațiilor ionizante — aici pot fi incluse și radiațiile ultraviolete care pătrund prin hublouri (în special în cabina piloților), precum și dereglările ritmurilor circadiene cauzate de munca permanentă în schimburi.

Pe viitor, personalul navigant ar putea fi protejat prin includerea, în controalele medicale regulate, a vechimii în munca desfășurată în aer, precum și prin acordarea unei atenții sporite controalelor dermatologice și mamografiilor pentru femeile însoțitoare de bord.

„Administrația Federală pentru Aviație recunoaște oficial că echipajele sunt expuse profesional la radiații ionizante, însă, spre deosebire de alte categorii de angajați expuși la radiații și de echipajele de zbor din alte țări, echipajele americane nu sunt supuse limitelor federale de doză sau cerințelor de monitorizare”, scriu Patel și colegii săi.