Băncile pot depista din timp demența unui client

Bloomberg a relatat cum operațiunile bancare pot ajuta la depistarea demenței cu câțiva ani înainte de stabilirea diagnosticului. 

Dificultățile financiare la persoanele care ulterior sunt diagnosticate cu demență pot apărea cu câțiva ani înainte de stabilirea diagnosticului, au constatat oamenii de știință. Printre semnele timpurii se numără plățile ratate, deteriorarea scorului de credit, cheltuielile neobișnuite și dificultățile în luarea deciziilor financiare. De aceea, cercetătorii propun utilizarea datelor bancare și de credit pentru identificarea unor posibile tulburări cognitive, scrie Bloomberg.

Demența afectează în primul rând funcțiile cognitive necesare pentru gestionarea finanțelor: capacitatea de a plăti facturile la timp, de a evalua deciziile de investiții și de a recunoaște fraudele. Consultanții financiari care lucrează ani la rând cu aceiași clienți pot observa schimbări timpurii — de exemplu, solicitări neobișnuite de a retrage sume mari, întrebări repetate sau o teamă bruscă de investiții.

Într-unul dintre studii, economista în domeniul sănătății și profesoara de medicină la Universitatea din Colorado, Lauren Hersch Nicholas, împreună cu colegii săi, a constatat că, cu șase ani înainte de apariția simptomelor clinice, diferența de avere dintre persoanele care ulterior au dezvoltat demență și ceilalți a crescut cu aproape 100 de mii de dolari. Cercetătorii au asociat acest lucru în primul rând cu deteriorarea capacității de a lua decizii financiare.

Unele organizații instruiesc deja angajații băncilor să recunoască semnele tulburărilor cognitive și să protejeze clienții vârstnici de pierderi financiare. De exemplu, organizația americană AARP a lansat în 2019 programul BankSafe. Potrivit estimărilor organizației, angajații a peste 1,5 mii de instituții financiare au urmat instruirea, ceea ce a contribuit la prevenirea unor pierderi ale clienților de 550 de milioane de dolari. Printre recomandări se numără propunerea de a desemna din timp o persoană de încredere, care, la nevoie, să poată participa la discutarea chestiunilor financiare.

Acum, cercetătorii propun utilizarea datelor bancare și de credit pentru depistarea mai timpurie a posibilelor tulburări. Ei dezvoltă algoritmi care vor putea analiza istoricul pe mai mulți ani al operațiunilor de credit și identifica tipare caracteristice deteriorării capacităților cognitive. Nu este vorba despre stabilirea unui diagnostic: se presupune că astfel de sisteme vor identifica persoanele care ar putea avea nevoie de investigații suplimentare. Astfel, Nicholas a primit finanțare inițială pentru crearea unui model de inteligență artificială bazat pe date privind operațiunile de credit pe parcursul a 20 de ani. Alți cercetători analizează mii de variabile din rapoarte de credit anonimizate, menționează decanul Școlii de Politici Publice McCourt de la Universitatea Georgetown, Roan Gresenz.

Pe viitor, medicii ar putea primi un „indicator al riscului de demență”, care ar ajuta la elaborarea planului de tratament, iar organizațiile financiare — să evalueze tranzacțiile suspecte. Totuși, o asemenea abordare stârnește îngrijorări din cauza confidențialității datelor și a posibilei discriminări.

Cercetătorii avertizează, de asemenea, că datele care permit identificarea clienților vulnerabili din punct de vedere financiar au ajuns deja în mâinile escrocilor.

Includerea într-o categorie cu risc ridicat poate afecta accesul unei persoane la credite, angajare și alte oportunități. În plus, algoritmii trebuie să țină cont de diferențele în comportamentul financiar al persoanelor din diverse grupuri sociale și economice. Reprezentantul M&T Bank, Matt Haslinger, consideră că băncile nu trebuie să diagnosticheze de sine stătător tulburările cognitive, iar deciziile bazate pe astfel de date trebuie să fie strict controlate.

În 2024, o instanță federală din SUA a respins procesul intentat de familia unui client JPMorgan care a dezvoltat demență și a cărui avere s-a redus de la cel puțin 50 de milioane de dolari la 1,5 milioane de dolari. Instanța a considerat insuficiente dovezile că banca știa despre tulburările cognitive ale clientului, care îl lipseau de capacitatea de a lua decizii financiare corespunzătoare.

Cercetătorii subliniază că aplicarea practică a unor astfel de algoritmi este încă departe: urmează să fie asigurate precizia și siguranța lor, să se stabilească cine va controla prelucrarea datelor și dacă o persoană va putea refuza o asemenea evaluare. Deocamdată, una dintre cele mai eficiente metode rămâne informarea familiilor că schimbările în obiceiurile financiare pot fi un semn timpuriu al demenței. În același timp, interacțiunea dintre medici și consultanții financiari este posibilă cu acordul clientului, însă poate fi dificilă dacă persoana nu observă schimbările în propria stare sau refuză să recunoască problema.

Între timp, potrivit prognozelor cercetătorilor, numărul cazurilor noi de demență la nivel mondial va crește de peste două ori: de la 11,4 milioane în 2023 la 24,7 milioane în 2050. În SUA, numărul anual al adulților cu un astfel de diagnostic, potrivit unui studiu publicat în JAMA Neurology, va crește de la 514 mii în 2020 la 1 milion până în 2060.

Creșterea incidenței este asociată în primul rând cu majorarea speranței de viață: tot mai multe persoane ajung la vârsta la care demența este întâlnită cel mai frecvent. Un factor suplimentar în SUA este schimbarea structurii demografice a populației. Potrivit Asociației Alzheimer, probabilitatea de a dezvolta demență în rândul latino-americanilor este de 1,5 ori mai mare decât în rândul americanilor albi.

«Chiar dacă veți reduce riscul de dezvoltare a demenței, simplul număr al adulților care ajung la vârsta la care demența este cea mai răspândită va duce la creșterea numărului persoanelor care trăiesc cu demență și care dezvoltă demență», — a declarat într-un interviu pentru The Guardian Jordan Weiss, profesor asociat la Institutul pentru Îmbătrânire Optimă al Universității New York Langone.