Pinguinii antarctici eliberează anual până la 7 milioane de tone de metan

Acest lucru a fost demonstrat pentru prima dată de un studiu al Institutului de Științe Marine din Andaluzia (ICMAN), centru științific al Consiliului Superior pentru Cercetări Științifice (CSIC), realizat în colaborare cu Universitatea din Granada. Studiul, publicat în revista Climate and Atmospheric Science, estimează că guano-ul acestor păsări generează anual circa 490 000 de tone de metan. Acest volum este comparabil cu emisiile altor surse naturale recunoscute, de exemplu totalul tuturor zonelor oceanice costiere din lume, scrie euronews.com.

Până în prezent, majoritatea studiilor privind emisiile de metan s-au concentrat asupra activității umane, precum utilizarea combustibililor fosili, agricultura și gestionarea deșeurilor, precum și asupra animalelor domestice. Totuși, aglomerările mari de animale sălbatice pot deveni, de asemenea, surse de emisii prin acumularea și descompunerea materiei organice.

„Excrementele acumulate în aceste colonii de păsări, al căror număr ajunge la zeci de mii de indivizi, creează focare extrem de intense de emisii de metan, care până acum nu au fost măsurate și evaluate direct pe teren", explică Alejandro Román, cercetător la ICMAN-CSIC și primul autor al lucrării, citat în comunicat.

Pentru a obține aceste rezultate, echipa a efectuat măsurători directe ale gazelor în două colonii mari de pinguini de pe Insula Deception, din arhipelagul Insulelor Shetland de Sud. Oamenii de știință au utilizat, de asemenea, drone cu senzori optici pentru a cartografia suprafețele acoperite de guano și a estima efectivele populațiilor.

Dacă aceste calcule sunt extinse la toate zonele de uscat din Antarctica unde sunt prezente aceste păsări, emisiile ar putea ajunge la milioane de tone.

„Potrivit estimărilor, acestea pot ajunge la aproximativ 7 milioane de tone de metan pe an — un volum de același ordin de mărime cu estimările globale ale altor surse mari de metan asociate activității animale, de exemplu termitele", menționează Emma Huertas, coordonatoarea proiectului DICHOSO împreună cu Antonio Tovar.

Autorii consideră că acest fenomen trebuie inclus în inventarele mondiale ale emisiilor și subliniază necesitatea de a studia modul în care schimbările climatice îl pot modifica, afectând atât populațiile de pinguini, cât și microorganismele din sol care produc metan în procesul de descompunere a guano-ului.