UE se pregătește să înăsprească regulile de acordare a vizelor pentru ruși

Noile restricții ar putea fi adoptate până la sfârșitul săptămânii. Această decizie ar însemna că rușii vor primi, în general, vize cu o singură intrare, cu excepții justificate doar din motive umanitare, scrie Politico, citând oficiali europeni anonimi, transmite rfi.fr.

Bruxelles-ul a complicat deja procesul de obținere a vizelor pentru ruși, suspendând acordul de facilitare a regimului vizelor cu Moscova la sfârșitul anului 2022. Unele state membre UE, cum ar fi țările baltice, au mers mai departe, interzicând complet sau limitând sever intrarea rușilor pe teritoriul lor. Aceste țări nu mai emit vize Schengen rușilor pentru scopuri turistice, culturale, sportive sau de afaceri și au închis frontierele pentru rușii care dețin vize eliberate de alte state Schengen.

Politico subliniază că emiterea vizelor rămâne în competența fiecărui stat membru, ceea ce înseamnă că Comisia Europeană poate complica procesul vizelor, dar nu poate impune o interdicție completă pentru turiștii ruși.

Potrivit Comisiei Europene, în 2024 peste jumătate de milion de ruși au obținut vize Schengen, mai mult decât în 2023. Pentru comparație, în 2019 au fost emise peste patru milioane de vize. Cele mai frecvente țări care emit vize turistice sunt Ungaria, Franța, Spania și Italia.

În cadrul celui de-al 19-lea pachet de sancțiuni, UE intenționează să limiteze și mișcarea diplomaților ruși, obligându-i să anunțe în avans călătoriile în Spațiul Schengen, pentru a contracara „activitatea de spionaj tot mai ostilă a Kremlinului”, explică Politico.

Luna viitoare, Comisia Europeană va prezenta o nouă strategie vizelor UE, care va include recomandări generale și va încuraja statele membre să utilizeze mai activ politica vizelor împotriva statelor considerate ostile.

Începând cu 1 ianuarie, Germania va înceta să accepte pașapoarte simple (nebiometrice) la solicitarea vizelor pentru cetățenii ruși, cu excepția celor care dețin vize germane valabile. Germania va deveni a opta țară din Spațiul Schengen care nu recunoaște pașapoartele nebiometrice. Decizii similare au fost deja luate de Cehia, Danemarca, Franța, Islanda și țările baltice.

Pașaportul biometric conține un cip electronic cu date personale, inclusiv fotografie și amprente, și are valabilitate de zece ani, față de cinci ani pentru pașaportul nebiometric.

Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.