UE aprobă alocarea a 35 de miliarde de euro pentru Ucraina din activele rusești înghețate

Țările Uniunii Europene au dat undă verde unui plan fără precedent de acordare a unui împrumut de 35 de miliarde de euro pentru a sprijini economia Ucrainei, devastată de război, folosind drept garanție activele imobilizate ale Băncii Centrale a Rusiei, scrie euronews.com.

Acordul face parte dintr-o inițiativă mai amplă a aliaților G7 de a furniza Kievului 45 de miliarde de euro (50 de miliarde de dolari) cât mai curând posibil. Țara se luptă să limiteze o nouă ofensivă rusă care i-a afectat grav rețeaua energetică și i-a epuizat rezervele militare.

Oficialii UE au declarat că cele 35 de miliarde de euro vor fi „neorientate” și „nedirecționate”, ceea ce înseamnă că Guvernul ucrainean va avea libertate maximă în cheltuirea fondurilor.

Acordul de miercuri al ambasadorilor de la Bruxelles a venit la o zi după ce Ungaria a confirmat că va bloca o modificare esențială a regimului de sancțiuni al UE până când Statele Unite își vor alege următorul președinte la 5 noiembrie.

Conform modificării propuse, statele membre ale UE ar urma să reînnoiască restricțiile asupra activelor înghețate în valoare de aproximativ 210 miliarde de euro în întregul bloc la fiecare 36 de luni, mai degrabă decât la fiecare șase luni, așa cum este practica actuală.

„Credem că această chestiune - prelungirea sancțiunilor împotriva Rusiei - ar trebui să fie decisă după alegerile din SUA. Aceasta este poziția Ungariei”, a declarat Mihali Varga, ministrul de finanțe al Ungariei, marți, după o reuniune ministerială la Luxemburg.

Perioada de prelungire mai lungă este menită să facă mai previzibilă intrarea în vigoare a acordului și să calmeze îngrijorările exprimate de aliații G7. SUA, în special, se tem că o singură țară din UE ar putea bloca prelungirea sancțiunilor în orice moment, deblocând activele și deraind întregul proiect.

Temerile sunt legate în principal de Ungaria, cel mai prietenos stat membru al UE cu Rusia, care și-a câștigat reputația de a bloca sancțiunile până când obține concesii controversate.

Conform planului G7, profiturile generate de active ar fi utilizate pentru rambursarea treptată a sumei pe care fiecare aliat o împrumută Ucrainei. În cazul în care aceste profituri nu mai sunt disponibile, Occidentul ar trebui să achite factura.

Inițial, UE și SUA ar fi trebuit să contribuie cu părți egale din împrumut, respectiv 18 miliarde de euro (20 de miliarde de dolari) fiecare, însă lipsa de detalii din partea Washingtonului a forțat Bruxelles-ul să își majoreze drastic partea la 35 de miliarde de euro.

Contribuția blocului ar putea fi redusă dacă SUA, Canada, Marea Britanie și Japonia ajung să contribuie mai mult. Australia, care nu este membră a G7, ar putea, de asemenea, să contribuie.

Acordul de miercuri, care mai trebuie ratificat de Parlamentul European, deschide calea pentru ca UE să colecteze partea sa de miliarde de dolari înainte de sfârșitul anului.

Cu toate acestea, refuzul Ungariei de a-și schimba regimul de sancțiuni ar putea întârzia o decizie finală la nivelul G7.

Este de așteptat ca SUA să ofere mai mulți bani dacă prelungirea sancțiunilor este extinsă la 36 de luni. Această ofertă este deja sub obiectivul ideal al Washingtonului (prelungirea pe termen nelimitat), astfel încât este puțin probabil ca întârzierea Budapestei să ajute negocierile.