Un exemplu de evoluție genetică extrem de rapidă, descoperită la locuitorii din Sudan

Un studiu genetic a arătat că copții care s-au mutat din Egipt în Sudan între secolele VII și XI au dobândit protecție împotriva malariei într-un interval relativ scurt. Cercetarea a fost realizată de oameni de știință de la Universitatea Pompeu Fabra.

Cercetătorii au analizat, cu un nivel ridicat de acoperire, 125 de genomuri aparținând persoanelor din cinci grupuri etnolingvistice din Sudan. Această analiză a permis identificarea a peste 1,1 milioane de variante genetice necunoscute anterior, dintre care aproximativ 1.500 ar putea fi asociate cu dezvoltarea unor boli.

Sudanul are o istorie demografică complexă. De-a lungul secolelor, teritoriul său a favorizat migrațiile și schimburile culturale. Potrivit oamenilor de știință, aici există până la 600 de grupuri etnice care vorbesc aproximativ 400 de limbi și dialecte, ceea ce face din regiune una dintre cele mai diverse genetic din Africa.

În perioada Nubiei creștine, între secolele VII și XI, o parte dintre copți, de origine din Orientul Apropiat, s-au stabilit în Sudan și s-au amestecat cu populația subsahariană. Ulterior, în genomul lor s-a răspândit rapid varianta Duffy-null, specifică populațiilor de la sud de Sahara. Acest genotip împiedică pătrunderea parazitului Plasmodium vivax— agentul uneia dintre formele malariei — în eritrocite.

Rezultatele studiului, publicate în revista Proceedings of the National Academy of Sciences, arată că frecvența variantei Duffy-null în rândul copților sudanezi a fost de șase ori mai mare decât cea estimată inițial. Acest lucru indică un proces intens de selecție evolutivă asociat cu răspândirea malariei. Potrivit estimărilor cercetătorilor, adaptarea s-a produs în doar 1.500 de ani — un interval foarte scurt la scară evoluționistă.

Autorii subliniază că, în condiții de incidență ridicată a malariei, purtătorii variantei protectoare au avut avantaje semnificative de supraviețuire, ceea ce a dus la răspândirea rapidă a acesteia. Fenomene similare au mai fost documentate în Cabo Verde, Pakistan și Madagascar.

În plus, studiul contribuie la o mai bună înțelegere a diversității genetice a Africii. Pe acest continent a apărut omul modern în urmă cu peste 200.000 de ani, iar diversitatea genetică din afara Africii reprezintă doar o parte a fondului genetic african. Datele obținute vor ajuta la o reprezentare mai corectă a acestei diversități în bazele de date medicale și științifice.

Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.