Toată populația din Elveția va beneficia de adăpost în caz de atac nuclear

Până la declanșarea invaziei ruse în Ucraina, mulți considerau aceste adăposturi inutile, însă opinia publică s-a schimbat radical, scrie The Guardian, citat de focus.ua.

Zora Schelbert, directoare operațională și ghid la buncărul nuclear Sonnenberg din Lucerna, își amintește cum, în februarie 2022, după primele bombardamente asupra Kievului, a fost asaltată cu apeluri telefonice de la oameni panicați.

„Mă întrebau ce să facă și unde să meargă”, povestește ea. Deși lucra într-o asociație istorică, Unterirdisch Uberleben (Supraviețuind sub pământ), mulți o confundau cu serviciul de protecție civilă. Cu toate acestea, ea le-a răspuns tuturor până când solicitările au devenit copleșitoare.

Elveția, cu o populație de aproape nouă milioane de locuitori, are cele mai multe buncăre pe cap de locuitor din lume. Spre comparație, Suedia și Finlanda oferă adăpost doar în orașele mari.

Buncărul Sonnenberg, construit în 1971, putea adăposti până la 20.000 de persoane și a fost unul dintre cele mai mari din lume până în 2002, când capacitatea sa a fost redusă la 2.000 de persoane pentru a eficientiza costurile.

Pe fondul agresiunii ruse și al reducerii sprijinului militar și diplomatic american, țările europene au început să investească din nou în apărare. Protecția civilă, care include buncăre antinucleare și antiaeriene, a devenit un nou punct de interes.

În ianuarie, Norvegia a reintrodus obligația construirii de buncăre în toate noile clădiri rezidențiale, o politică pe care Elveția o aplică fără întrerupere din 1963. În Germania, dezbaterea despre construirea de adăposturi civile a fost reluată. În martie, Uniunea Europeană a recomandat cetățenilor să aibă pregătite provizii pentru 72 de ore în caz de urgență.

În Elveția, interesul pentru adăposturi reflectă mai degrabă o schimbare de mentalitate decât una de politică. „Până în 2022, mulți oameni și chiar unii politicieni considerau buncărele inutile. Dar totul s-a schimbat rapid”, a declarat Daniel Jordi, director federal pentru protecția civilă și instruire.

Legea care garantează un loc de adăpost pentru fiecare cetățean există de peste 60 de ani. Fiecare clădire nouă trebuie să aibă propriul buncăr sau dezvoltatorii sunt obligați să contribuie financiar la unul public din apropiere. Astfel, Elveția are acum 370.000 de buncăre, care pot proteja civilii de la câteva ore până la două săptămâni. Acestea sunt dotate cu sisteme de ventilație cu durată de viață de 40 de ani, capabile să filtreze radiații, pulberi radioactive, arme chimice sau biologice.

Există și un al doilea tip de buncăr, centre de comandă pentru autorități, concepute pentru șederi îndelungate, dotate cu dușuri, mini-bucătării și conexiune la Internet. În ultimii ani, unele au fost folosite ca adăposturi pentru refugiați și persoane fără adăpost. Legea cere ca aceste adăposturi să fie complet funcționale în mai puțin de cinci zile în caz de urgență.

Jurnalista Jesse Stevens, din Geneva, a vizitat în 2022 pentru prima dată buncărul din clădirea ei, destinată la 100 de familii. Acesta era folosit pe post de depozit. „Dacă ar fi nevoie să ne salvăm viețile, cred că l-am putea elibera în câteva ore sau chiar mai repede”, spune ea.

Tot mai mulți oameni participă acum la tururile ghidate în buncărul Sonnenberg. Stevens observă că ușile grele din metal sunt închise etanș, instalațiile, inclusiv toaletele de urgență, sunt întreținute, iar vizitatorii glumesc nervos despre cât de curând vor avea nevoie de adăposturi.

Un norvegian în vârstă de 70 de ani a spus că nu crede cu adevărat că este posibil de supraviețuit după un război nuclear. „Dacă elvețienii stau două săptămâni sub pământ, când ies tot nu vor putea trăi aici”, a spus el. „Cea mai mare protecție a elvețienilor sunt banii”, a adăugat ironic.

Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.