Spionii bulgari, recrutați de Federația Rusă, au planificat asasinarea lui Grozev

Cetățeanul bulgar Orlin Rusev și fostul director de vânzări al companiei financiare Wirecard și cetățeanul austriac Jan Marsalek sunt suspectați de spionaj în numele serviciilor de securitate rusești și au discutat despre răpirea și uciderea jurnalistului de investigație al publicației de internet Bellingcat, Christo Grozev. Acest lucru a fost scris de ziarul britanic The Guardian pe baza aflării detaliilor cazului de spionaj împotriva unui grup de cetățeni bulgari în timpul unei sesiuni a Curții Penale Centrale din Londra, informează dw.com.

„Instanței i s-a spus că Marsalek și Rusev au făcut schimb de mesaje în care au discutat „opțiuni” referitoare la Christo Grozev. Aceste opțiuni includeau supravegherea lui, răpirea și livrarea acestuia la Moscova, uciderea și încorporarea lui în Bellingcat”, se arată în articol. Jurnalistul bulgar Christo Grozev a fost investigatorul principal privind Rusia la Bellingcat, care a luat parte la investigațiile Fundației Anticorupție (FBK), inclusiv împreună cu activistul rus de opoziție Alexei Navalnîi, care a murit ulterior într-o colonie din Federația Rusă.

În afară de Orlin Rusev, alți cinci cetățeni bulgari sunt inculpați în acest caz de spionaj: Bizer Djambazov, Katrin Ivanova, Vania Gaberova, Tihomir Ivancev și Ivan Stoianov. Rusev locuia în Regatul Unit din 2009 și conducea o afacere în domeniul interceptării semnalelor, Djambazov și Ivanova conduceau o organizație de ajutor pentru bulgari, Ivancev lucra ca zugrav, iar Stoianov participa în Regatul Unit la competiții de arte marțiale mixte, se precizează în materialele anchetei. Toți, cu excepția lui Rusev și Djambazov, își neagă vinovăția.

Rusev și Djambazov au mărturisit deja că au spionat pentru Federația Rusă

Orlin Rusev, 46 de ani, și Bizer Djambazov, 43 de ani, au făcut mărturisiri chiar înainte de începerea procesului, relatează agenția de presă dpa. Ancheta consideră că Rusev a condus un grup de spioni care lucrau pentru Moscova. Se crede că acesta ar fi primit misiuni de la Jan Marsalek, un om de afaceri care ar fi cooperat cu serviciile de securitate ruse și apoi ar fi fugit de justiție.

Potrivit anchetei, grupul de spioni a lucrat nu numai în Marea Britanie, ci și în Germania, Austria, Spania și Muntenegru, scrie dpa. La proces, procurorul Alison Morgan a declarat că inculpații au obținut imagini ale unor persoane sau obiecte între 2020 și 2023 și au întocmit rapoarte detaliate privind țintele lor. În schimb, ei au primit „sume substanțiale de bani”, a declarat Morgan.

Rolul lui Marsalek în cazul falimentului Wirecard

Jan Marsalek este un fugar al justiției germane de mai mulți ani și se crede că se află în Rusia, unde trăiește sub protecția statului asigurată de Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB). Marsalek este considerat un suspect principal în scandalul Wirecard, în care a fost responsabil de afacerile cu așa-numitele companii partenere terțe, furnizori externi de servicii de plată care au procesat sau ar fi procesat plăți cu carduri de credit în numele Wirecard, în principal în Asia.

În iunie 2020, s-a aflat că 1,9 miliarde de euro, presupusele venituri din aceste afaceri, au „dispărut fără urmă”: cele două bănci din Filipine care ar fi deținut banii au declarat că nu aveau această sumă și nu au avut-o niciodată. La 25 iunie, Wirecard, pe motiv de „datorii excesive”, a depus o notificare de faliment. Marsalek a părăsit Germania atunci când colapsul grupării a devenit evident.

Potrivit unei investigații a centrului „Досье” (Dosarul) și a ziarului Süddeutsche Zeitung, Jan Marsalek a obținut un pașaport rusesc în 2021 sub numele fals de Gherman Bajenov. Jurnaliștii au descoperit că numărul documentului care i-a fost eliberat coincide cu cel al pașaportului expirat al fostului deputat al Dumei de Stat Daria Mitina și ar putea fi formal invalid.

Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.