Serviciile de informații europene nu văd nicio șansă de pace în 2026

Șefii a cinci servicii de informații europene au declarat acest lucru pentru Reuters sub condiția anonimatului, relatează dw.com.

Potrivit serviciilor de informații europene, Rusia nu este interesată de o încheiere rapidă a războiului împotriva Ucrainei, a scris Reuters joi, 19 februarie, citând șefii a cinci servicii de informații europene. Patru dintre aceștia consideră că Moscova folosește dialogul cu Statele Unite în primul rând pentru a-și promova propriile interese - relaxarea sancțiunilor și încheierea de acorduri comerciale.

Negocierile, a căror ultimă rundă a avut loc recent la Geneva, nu sunt altceva decât „teatru”, spune unul dintre interlocutorii agenției din cercurile de informații. Potrivit acestuia, Washingtonul se așteaptă să ajungă la un acord până în iunie - înainte de alegerile intermediare pentru Congresul SUA din noiembrie. Acest lucru se datorează optimismului președintelui american Donald Trump, care spune că are încredere în disponibilitatea președintelui rus Vladimir Putin de a ajunge la un acord.

Obiectivele Moscovei nu s-au schimbat

„Rusia nu caută pacea. Își urmărește obiectivele strategice - și acestea rămân aceleași”, a declarat pentru Reuters un oficial de rang înalt al unui serviciu european de informații. Printre obiectivele Rusiei, spun sursele, se numără înlăturarea de la putere a președintelui ucrainean Vladimir Zelenski și transformarea Ucrainei într-un „tampon neutru” între Rusia și Occident.

O altă sursă a declarat pentru Reuters că Rusia nu crede că trebuie să pună capăt urgent acțiunilor militare din Ucraina: agențiile de informații evaluează economia rusă ca „nu fiind în pragul colapsului”.

Negociatorii ucraineni și ruși au avut a treia lor întâlnire din 2026 în această săptămână, mediată de Statele Unite, dar fără un progres în chestiuni cheie, în primul rând cele teritoriale. Moscova cere Kievului să își retragă trupele din restul de aproximativ 20% din regiunea Donețk, pe care Rusia nu o controlează. Ucraina nu este de acord cu acest lucru. În același timp, unul dintre șefii serviciilor de informații, într-un interviu acordat pentru Reuters, a recunoscut că obținerea întregii regiuni Donețk ar putea satisface Moscova din punct de vedere teritorial, dar nici măcar acest lucru nu ar fi suficient pentru obiectivul său principal - o schimbare de putere la Kiev. O altă sursă a declarat că concesiile privind Donețk ar fi probabil doar începutul unor noi cereri.

Cine negociază în numele SUA?

Sursele europene ale Reuters și-au exprimat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la nivelul de pregătire al negociatorilor occidentali. Partea americană este reprezentată de dezvoltatorul imobiliar și prieten de lungă durată al lui Trump, Steve Witkoff, și de ginerele președintelui SUA, Jared Kushner. Ambii au participat la alte misiuni diplomatice în numele lui Trump, dar nu sunt diplomați de carieră și nu au expertiză specializată în Rusia sau Ucraina.

Ca răspuns la solicitarea Reuters de a comenta această evaluare din partea oficialilor serviciilor de informații europene, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Anna Kelly, a declarat că criticile anonime nu ajută munca depusă în prezent de SUA. Ea a menționat că Trump și echipa sa „au făcut mai mult decât oricine pentru a aduce părțile împreună și a opri vărsarea de sânge”.

„Două piste”, acorduri riscante și probleme economice

Două surse din serviciile de informații au declarat pentru Reuters că Moscova încearcă să împartă negocierile în două piste paralele: una privind războiul, cealaltă privind acordurile bilaterale cu Statele Unite, inclusiv o posibilă ridicare a sancțiunilor. 

Anterior, președintele ucrainean Zelenski a susținut că serviciul său de informații deținea detalii despre negocierile dintre SUA și Rusia privind proiecte de cooperare bilaterală la scară largă în valoare de până la 12 trilioane de dolari. Aceste propuneri, potrivit acestuia, au fost înaintate de reprezentantul rus Kirill Dmitriev. Agențiile europene de informații nu au dezvăluit detalii. Totuși, potrivit uneia dintre sursele Reuters, astfel de propuneri ar putea fi în beneficiul atât al lui Trump, cât și al oligarhilor ruși, care suferă pierderi din cauza sancțiunilor și a căror loialitate este crucială pentru Kremlin, pe fondul dificultăților economice tot mai mari.

Aceeași sursă a menționat că Rusia este o „societate rezistentă” capabilă să îndure greutățile. În același timp, o altă sursă Reuters a avertizat asupra unor riscuri financiare „foarte mari” pentru Rusia în a doua jumătate a anului 2026, din cauza accesului limitat la piețele de capital, a ratelor ridicate ale împrumuturilor și a presiunii sancțiunilor. 

Analiștii estimează că economia țării oscilează între stagnare și recesiune: creșterea de anul trecut a fost de aproximativ 1%, rata dobânzii cheie a Băncii Centrale este de 15,5%, iar partea lichidă a fondului de rezervă utilizată pentru acoperirea deficitului bugetar s-a redus cu peste jumătate de la începutul invaziei din 2022.

Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.