Schimbările climatice au triplat riscul de incendii devastatoare în Argentina și Chile

Schimbările climatice induse de om au influențat semnificativ recentele incendii devastatoare care au cuprins părți din Chile și Patagonia Argentinei, făcând ca riscul extrem de incendii extinse să fie de până la trei ori mai probabil decât într-o lume fără încălzire globală, a avertizat o echipă de cercetători pe 11 februarie, transmite euronews.com.

Vremea caldă, uscată și cu vânt care a alimentat incendiile mortale din centrul și sudul Chile luna trecută a devenit cu aproximativ 200% mai probabilă din cauza emisiilor de gaze cu efect de seră cauzate de om, în timp ce condițiile de pericol ridicat de incendiu care alimentează incendiile care încă fac ravagii în sudul Argentinei au devenit cu 150% mai probabile, potrivit World Weather Attribution, o inițiativă științifică care studiază evenimentele meteorologice extreme, la scurt timp după ce acestea se produc.

Oamenii de știință au adăugat că, pe măsură ce oamenii continuă să ardă combustibili fosili și să acopere planeta cu tot mai multe gaze care captează căldura, această probabilitate nu va face decât să crească.

Incendiile care au cuprins regiunile chiliene Bio Bio și Nuble la mijlocul lunii ianuarie au ucis 23 de persoane, au distrus peste 1.000 de case și alte structuri și au forțat zeci de mii de oameni să-și părăsească locuințele. Toate au fost cauzate de activitatea umană, fie că a fost vorba de incendiere intenționată, fie de neglijență.

În sudul Argentinei, incendiile declanșate inițial de fulgere au forțat evacuarea a mii de turiști și locuitori și au pârjolit peste 45.000 de hectare de pădure nativă, inclusiv suprafețe întinse din Parcul Național Los Alerces, un sit al Patrimoniului Mondial UNESCO, care găzduiește copaci cu o vechime de aproximativ 2.600 de ani.

Găsirea amprentelor umane în dezastrele naturale

Un studiu care confirmă o convingere de lungă durată este prima evaluare științifică a rolului încălzirii globale în intensificarea unora dintre cele mai grave incendii de vegetație din Chile și Argentina din ultimii ani.

Este cea mai recentă cercetare într-un subdomeniu emergent al științei climatice, cunoscut sub numele de atribuire a vremii, care avansează rapid pe fondul cererii tot mai mari a publicului de informații despre modul în care schimbările climatice influențează dezastrele naturale.

Lucrarea, care nu a fost încă evaluată de colegi sau publicată într-o revistă științifică, se bazează pe metode consacrate, inclusiv analiza datelor și modelarea computerizată, pentru a compara clima actuală cu vremea trecută.

„Per total, putem afirma cu încredere că încălzirea indusă de om este principalul factor al creșterii riscului de incendii”, a declarat Claire Barnes, cercetător la World Weather Attribution, într-o conferință de presă. „Se preconizează că aceste tendințe vor continua în viitor, atâta timp cât vom continua să ardem combustibili fosili.”

Pădurile fierbinți și uscate se transformă într-un butoi cu pulbere

Secetele record și căldura sufocantă au creat condiții favorabile incendiilor de vegetație în Chile și Argentina, se arată în studiu, iar plantațiile monospecifice de copaci extrem de inflamabili, precum pinul, au făcut ca incendiile să se răspândească mai ușor în ambele regiuni. Speciile invazive au înlocuit ecosistemele native, mai rezistente la foc, transformând arbuștii și iarba în materiale combustibile.

În Patagonia argentiniană, orașul El Bolsón a înregistrat cea mai ridicată temperatură înregistrată în ianuarie - 38,4 grade Celsius. Orașul Esquel, situat în apropierea Parcului Național Los Alerces, a înregistrat 11 zile consecutive de temperaturi maxime în ianuarie - al doilea cel mai lung val de căldură din ultimii 65 de ani. În Chile, temperaturile erau ridicate înainte de începerea incendiilor, dar nu record.

Cercetătorii au estimat că precipitațiile sezoniere din noiembrie până în ianuarie, care au precedat vârful incendiilor, au fost cu aproximativ 25% mai slabe în Chile și cu 20% mai puțin intense în Patagonia argentiniană decât ar fi fost fără o creștere a temperaturii globale de cel puțin 1,3 grade Celsius din perioada preindustrială.

„Împreună cu temperaturile mai ridicate decât în mod normal, acest lucru a dus la stres asupra vegetației și la o umiditate foarte scăzută a solului”, a declarat cercetătorul și coautorul argentinian Juan Antonio Rivera. „Odată ce au izbucnit incendiile de vegetație, a existat mai mult decât suficient combustibil pentru a menține răspândirea și arderea incendiilor pentru o lungă perioadă de timp.”

Mai puține resurse, impact mai mare

În ultimii patru ani, sub președintele de stânga Gabriel Boric, Chile și-a mărit bugetul pentru incendii de vegetație cu 110%, îmbunătățind prognozele și investind în echipamente noi.

Însă în Argentina, cercetătorii spun că măsurile de austeritate luate sub președintele libertarian Javier Miley ar fi putut submina serios capacitatea țării de a răspunde la incendii, bugetele pentru stingerea incendiilor fiind reduse drastic, planificarea inadecvată absentă și turismul în parcurile naționale din Patagonia fiind practic dereglementat. Pompierii, oficialii parcurilor și oficialii implicați în răspunsul la dezastru au reiterat aceste afirmații în interviurile acordate Associated Press.

Miley, la fel ca aliatul său, președintele american Donald Trump, neagă că schimbările climatice sunt cauzate de om. Biroul său nu a răspuns imediat la o solicitare de comentarii trimisă miercuri dimineața devreme, 11 februarie.

„Din păcate, atunci când la putere se află un guvern care nu înțelege schimbările climatice și legătura acestora cu activitatea umană și pune natura pe locul doi în lista sa de priorități, aceste situații se agravează, iar incendiile de vegetație provoacă mai multe pagube decât ar trebui”, a spus Rivera. „Situația încă nu este sub control.”

Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.