Românii strâng cureaua după creșterea semnificativă a prețurilor: Analizez de trei ori înainte să cumpăr

Românii renunțâ la tot mai multe produse și servicii, inclusiv unele alimente, relatează adevarul.ro.

„În principiu am redus drastic ieșirile: prețuri mari și mâncarea fadă inclusiv în locuri unde cândva chiar îmi plăcea să mănânc. Analizez de trei ori dacă merită să dau banii pentru un concert sau o piesă de teatru (unele prețuri sunt chiar nesimțite), am tăiat din abonamente pentru diverse platforme și am grijă să le închid la timp cât timp nu le folosesc (analizez serios dacă mai merita și Netflix-ul), la cadouri mă mai temperez (îmi place să-mi surprind plăcut prietenii de ziua lor), la City break-uri (unul pe an până acum și acela chibzuit) și mă uit la prețuri mult mai serios: mâncare, materiale de curățenie, etc. Overall, e groasă, a ajuns să mi fie frică de factura la AC sau gaze. Dacă ne mai bagă și taxarea progresivă, cred că o tai din țară”, scrie un internaut pe Reddit, răspunzând întrebării „Tu la ce ai renunțat?” din cauza prețurilor mari.

„Mă aștept la niște ani grei”

Prețurile cu 10-15% mai mari l-au determinat pe un alt român să reducă la jumătate cumpărăturile.

„Eu am cumpărat cu aproape 50% mai puțin de când s-a mărit TVA-ul. Probabil exagerez, dar mă aștept la niște ani grei, nu doar scumpiri de 10-15%. Am redus ieșirile în oraș și aproape am renunțat la comenzile de mâncare (1-2 pe lună, caut promoții dacă dau) și, cel mai important, zero cumpărături de impuls. Dacă pot realmente să spun „am nevoie" cumpăr, dacă nu, la revedere. Astea au redus cel mai mult cheltuielile”, a scris el.

„Mănânc acasă, beau acasă”

„Am renunțat la Netflix și Disney+. Televizor cu internet aveam deja. Am renunțat să cumpăr apă plata. Mi-am montat un filtru. Cartușul filtrant îl schimb cu 130 de lei la șase luni. Am renunțat la tot ce conține zahăr și foietaje. Bine, decizia asta o luasem deja”, a completat un altul.

„De ce trebuie oamenii obișnuiți trebuie mereu să strângă cureaua”

Supărat pentru ceea ce i se întâmplă, un alt român și-a spus oful pe rețeaua de socializare. 

„De ce oamenii obișnuiți trebuie mereu să strângă cureaua, în timp ce cei care conduc par să trăiască fără griji. Totuși, renunțarea completă la lucrurile care ne fac bine psihic și fizic, cum sunt ieșirile, socializarea, relaxarea, nu e o soluție reală. De fapt, exact aceste lucruri ne ajută să rezistăm stresului. Nu e normal să renunțăm la echilibrul nostru psihic doar pentru că statul nu-și face treaba. Renunțând la ele, doar pentru că statul își face prost treaba, nu rezolvăm nimic, doar devenim mai obosiți. Vreau normalitate. Să pot munci cinstit și să-mi permit o vacanță, o ieșire, o zi fără griji. Dar în țara asta, dacă vrei un pic de liniște, trebuie ori să pleci afară, ori să te „descurci”. Poate cu mai multe job-uri. Cei care ne conduc huzuresc pe banii noștri, iar nouă ni se spune să fim „responsabili”. Pe bune? Eu doar vreau să trăiesc decent, nu să supraviețuiesc”, a scris el.

„Se poate și mai rău”

Un alt utilizator sfătuiește să-ți faci planuri și să le realizezi, chiar dacă o faci cu pași mici.

„Sărăcia lucie din tranziție mi-a mâncat copilăria și adolescența și au fost perioade în care m-am simțit cum zici tu, dar să știi că se poate mereu mai rău. Gen ani de zile în care să mănânci doar parizer și morcovi semi-stricați. Pe vremea aia am învățat să-mi fac un plan cu ce doresc să realizez și să-l implementez în pași mici de tot. Ajută ideea că lucrezi pentru ceva anume, chiar dacă uneori mai stai și pe loc. Pe mine cel puțin m-a ajutat în perioadele cele mai crâncene”.

„Inflația reală nu e cea declarată”

„Nu o duc rău și nu mă plâng dar inflația reală nu e cea declarată. Copilăria a fost cu lipsuri diverse. Nu săraci lipiți dar am văzut marea la 19 ani. În rest nicio excursie. Românul învață ca să îi fie bine. Nu mai văd binele ăla efectiv. Orice progres salarial îmi e mâncat de inflație. Încă reușesc să pun bani departe, realizez că stau mai bine decât mulți alți români, dar mă întreb pentru cât timp voi mai reuși?”, a remarcat un alt participant la discuție.

Acesta a adăugat că s-a uitat la lucrurile de bază, chiar dacă erau produse în afara României, care și acestea s-au scumpit. 

„Alimente nu mai zic. Restaurante, ieșiri, cărți, teatru, benzină, asigurări. Am văzut de toate: post comunism, inflație accelerată, 2008, shrinkflation, inflație și așa mai departe. Mă uit la prețul apartamentelor și ale caselor. Eu fac parte din ăia norocoși care au cumpărat înainte de pandemie. Începusem mobilarea ca să văd că, dacă mai stăteam 30 de zile fără să dau comanda de mobilă plăteam cu 30% mai mult. Sincer cel mai rău îmi pare de cei tineri, la început de drum. Absolut groaznic este acum. Au bubuit prețurile la apartamente în prostie. Chirie nu mai zic. Dai 400 de euro să ai colegi de apartament, gândacii de bucătărie și cu mobila din '90. E ceva imposibil de văzut. De când am început să muncesc este o criză peste criză peste criză. Nu cred că e vina noastră a milenialilor sau a generației Z, ci pur și simplu a capitalismului târziu”, a adăugat el.

Reducerea bugetelor pentru cadouri, confirmată de cercetări

Reducerea bugetelor pentru cadouri este confirmată și de studii de specialitate. 84% dintre cumpărători declară că sunt predispuși să renunțe la coșurile de cumpărături în perioada Sărbătorilor din cauza stresului și a frustrării generate de procesul de achiziție, conform unui studiu anual realizat de Accenture pe un eșantion de 3.000 de consumatori din zece țări. Intenția este și mai ridicată în rândul generațiilor tinere: 91% dintre Mileniali și 89% dintre Generația Z afirmă că ar putea abandona achizițiile de cadouri.

Mai puțini bani pentru mâncare

Un alt studiu, realizat de Nestle la nivelul UE, arată că oamenii dau mai puțini bani pe mâncare, preferând să gătească acasă și să-și ia și la pachet când merg la serviciu.

O masă echilibrată acasă pentru o familie de patru persoane costă în medie 7 euro în UE, dar majoritatea familiilor au doar 5-6 euro în medie de cheltuit, dând prioritate proteinelor și glucidelor în detrimentul legumelor, care sunt surse de fibre, vitamine și minerale, se arată în studiu. Preferințele în creștere în ceea ce privește alimentația sunt cele pentru mâncare la pachet sau acasă, pentru gătitul modern (cu friteuză cu aer cald) sau pentru preparatele tradiționale. Mesele și produsele bogate în proteine sunt foarte la modă în zilele noastre, dar 70% dintre europeni nu consumă suficiente fibre alimentare, 90% dintre aceștia neștiind că au această deficiență.

Majorarea TVA-ului de la 1 august 2025, inclusiv pentru alimente și medicamente

Cota standard a TVA-ului în România a crescut de la 19% la 21%. Cota redusă unică de 11% a înlocuit vechile cote de 5% și 9%.

Cota de 11% se aplică pentru: medicamente, alimente (cu excepția alcoolului și a dulciurilor cu mai mult de 10 g zahăr la 100 g), apă și servicii de irigații, produse agricole, cărți, ziare, reviste (cu excepția conținutului audio, video și publicitar), obiective culturale, lemne de foc, încălzire, locuințe sociale, hoteluri, restaurante și catering (cu excepția alcoolului și băuturilor dulci).

Energia electrică s-a scumpit din iulie

Odată cu eliminarea prețurilor plafonate la energie electrică, începând cu 1 iulie 2025, facturile au crescut cu până la 63%. Pentru gospodării, aceasta a devenit o problemă de supraviețuire financiară, mulți fiind nevoiți să-și revizuiască cheltuielile pentru energie.

„Energia s-a scumpit cu 63% după eliminarea plafonării prețurilor de la 1 iulie. Dar problema nu e doar în cifre. Peste jumătate dintre companii au primit facturi cu 20% mai mari. Atelierele mici, care funcționează de mulți ani, sunt nevoite să își suspende activitatea. Combinatele metalurgice, serele, fermele, saloanele — toate resimt aceeași presiune. Afacerile sunt în pericol. Nu mai e vorba de confort, ci de controlul asupra propriei vieți. Când energia devine o incertitudine, traiul devine o frică”, a declarat Albert Soare, fondatorul organizației Kilowat.

Creșterea prețurilor la energie electrică s-a resimțit în toate serviciile și produsele care o folosesc în procesul de producție.

Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.