Regimul fără viză cu țările terțe, numit în mod explicit „privilegiu” în UE
Comisia Europeană a publicat o nouă strategie migrațională pentru următorii cinci ani. Regimul fără vize va depinde de politicile statelor și de nivelul lor de securitate.

Comisia Europeană a publicat o nouă strategie migrațională pentru următorii cinci ani. Rusia este desemnată în document drept stat agresor, sursă a afluxului masiv de refugiați din Ucraina și generator de amenințări hibride, inclusiv folosirea migrației ca instrument de presiune.
Belarus este menționată în același context ca Rusia, însă cu rol de stat complice.
Rusia și Belarus rămân pe lista țărilor cu care Uniunea Europeană are acorduri de readmisie. Din punct de vedere juridic, acest lucru înseamnă că migranții care au solicitat, dar nu au obținut azil în UE pot fi în continuare returnați în aceste state.
Prioritățile noii strategii migraționale
Obiectivele principale ale documentului sunt: prevenirea migrației ilegale și destructurarea rețelelor criminale de trafic de migranți; protejarea persoanelor care fug de război și persecuții, concomitent cu prevenirea abuzurilor sistemului de azil; precum și atragerea în UE a forței de muncă calificate.
Noua strategie de vize
În paralel, Comisia Europeană a adoptat o nouă strategie în domeniul vizelor. Aceasta prevede renunțarea la autocolantele de viză și digitalizarea completă a procedurilor. Măsura are scopul de a combate frauda, depășirea duratei de ședere și folosirea documentelor de identitate falsificate.
Totodată, regimul fără vize cu statele terțe este definit explicit drept o privilegie, care depinde de politicile acestor state și de nivelul lor de securitate.
„Regimul fără vize nu este un drept permanent, ci o privilegie, a cărei menținere necesită eforturi constante”, se arată în noua strategie a UE.
Ce îi așteaptă pe cetățenii ruși și belaruși
Rusia nu este menționată direct în strategia de vize, însă documentul subliniază că, în ultimii ani, UE s-a confruntat cu o ostilitate tot mai mare din partea unor state terțe, inclusiv atacuri hibride, manipulare informațională și acte deschise de agresiune.
În acest context, continuarea eliberării vizelor pentru cetățenii acestor țări „ar putea să nu mai fie considerată oportună”, întrucât poate genera riscuri reale pentru securitatea UE și politicile sale publice. Se face referire în special la vizele turistice și la vizitele neoficiale „fără un scop esențial al călătoriei”.
În perioada următoare, Comisia Europeană intenționează să propună o nouă categorie de măsuri țintite care să îi permită să adopte decizii obligatorii privind suspendarea, limitarea sau respingerea cererilor de viză din state terțe ostile.
Aceste măsuri ar putea viza anumite categorii de călători, precum deținătorii de pașapoarte diplomatice, de serviciu sau oficiale; foștii și actualii combatanți ai statului agresor; ori solicitanții a căror deplasare nu are un scop esențial.
În prezent, interdicțiile de intrare în UE pot fi impuse doar în cadrul regimurilor de sancțiuni, adoptate în unanimitate de toate statele membre.
Vizele umanitare rămân neschimbate
Eliberarea vizelor umanitare va continua. Statele UE vor putea în continuare să acorde vize de scurtă ședere din motive umanitare, în cazuri excepționale și individuale, chiar dacă condițiile standard de intrare nu sunt îndeplinite și chiar dacă este vorba despre cetățeni ai unor state considerate ostile (apărători ai drepturilor omului, disidenți, jurnaliști etc.).
Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.


