theme-icon
logo
logo
Menu icon
Point.md logo
Distribuie știrea
Copiază linkul
Link copiat
1 Noiembrie 2025, 10:25
3 608
Copiază linkul
Link copiat

Extinderea UE riscă să agraveze exodul creierelor

Procesul de extindere a UE riscă să agraveze „exodul creierelor”, în special în Balcanii de Vest. Experții avertizează că lucrătorii calificați de acolo ar putea migra către țări mai bogate.

Extinderea UE riscă să agraveze exodul creierelor.
Extinderea UE riscă să agraveze exodul creierelor.

Aderarea noilor state la blocul european riscă să agraveze lipsa specialiștilor critici în noile state membre, accelerând procesul de „exod al creierelor”, potrivit mai multor studii, transmite euronews.com.

Experții se referă la datele Băncii Mondiale, care arată că Croația, de la aderarea sa în 2013, a pierdut în decurs de zece ani 400.000 de specialiști care s-au mutat în străinătate. Un astfel de exod plasează Croația în topul celor cinci țări UE cu cel mai mare „exod de creiere și forță de muncă”.

În România, acest proces a fost și mai amplu. Țara, care a devenit membră a UE în 2007, a pierdut până în prezent, conform datelor Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, unul din patru cetățeni.

Situația este complicată și de faptul că UE, în ansamblu se confruntă cu o lipsă acută de forță de muncă din cauza îmbătrânirii populației și a ratei scăzute a natalității. Conform previziunilor, până în 2050 blocul va pierde anual aproximativ un milion de lucrători.

În ultimii ani, mobilitatea specialiștilor între cele 27 de state membre a permis reducerea parțială a deficitului de forță de muncă, dar nu întotdeauna uniform. Țările din Europa de Sud și de Est suferă de „exodul creierelor” ale lucrătorilor calificați, în detrimentul economiilor lor, în favoarea celor mai dezvoltate.

„Deși exodul migranților calificați din Balcanii de Vest continuă de câteva decenii, aderarea la UE poate agrava acest fenomen, așa cum am văzut la extinderile anterioare”, a declarat pentru Euronews Lien Jansen, doctor în științe la Universitatea KU Leuven.

Alți experți consideră că efectele aderării la UE ar putea fi mai puțin pronunțate în următorul val de integrare, deoarece unii candidați au rămas blocați în acest proces timp de decenii și au trecut deja prin valuri de emigrare.

Până la sfârșitul deceniului, Banca Mondială prognozează un deficit de peste 190.000 de lucrători, dacă dinamica actuală a resurselor umane din regiunea Balcanilor va continua.

Studiul Bruegel din 2025 arată că anumite sectoare economice din țările Balcanilor de Vest, Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia, se confruntă deja cu o presiune serioasă asupra forței de muncă, mai ales în domeniul sănătății, construcțiilor și industriei prelucrătoare.

Cu toate acestea, experta Bruegel Nina Vujanovic este convinsă că „beneficiile creșterii economice datorate aderării la UE depășesc pierderile de populație”. Ea a adăugat că în toate țările din Europa Centrală și de Est care s-au alăturat blocului există o convergență economică mai puternică, în ciuda efectului „exodului creierelor”.

Vujanovic a explicat, de asemenea, că aderarea la piața unică a UE deschide potențial de creștere pentru economiile mici, deoarece permite o integrare mai bună în lanțurile de aprovizionare ale UE.

UE ar putea începe prin recunoașterea efectului exodului de creiere ca o problemă comună legată de extindere, în raportul său viitor privind extinderea, spune Lune Bernstein, coautoare a raportului din 2024 „Navigarea exodului de creiere în Balcanii de Vest”.

Potrivit expertului este necesară adoptarea de măsuri suplimentare pentru reținerea și atragerea specialiștilor talentați, de exemplu prin legarea finanțării de angajarea locală sau prin promovarea migrației circulare.

„Țările candidate se pot concentra pe reducerea factorilor care resping lucrătorii calificați, simplificând calea angajării, consolidând sectoarele cheie și oferind condiții mai bune de muncă”, adaugă Bernstein.

Unele țări, conștiente de problemă, au început deja să implementeze reforme pentru a stimula revenirea cetățenilor lor. De exemplu, în Serbia, angajatorii care recrutează repatriați din diaspora pentru sectoare inovatoare și înalt calificate primesc facilități fiscale.

Polonia a testat un mecanism similar în 2022, oferind facilități fiscale cetățenilor care se întorc în țară din străinătate. Până în prezent, 25.000 de persoane au beneficiat de acest program.

Extinderea UE riscă să agraveze exodul creierelor

Acum ne puteți urmări și pe TelegramFacebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.

Sursă
Distribuie știrea
Copiază linkul
Link copiat