ONU: Munca ucide 840.000 de persoane pe an, stresul fiind principalul vinovat

În fiecare an, peste 840.000 de persoane mor din cauza bolilor asociate cu riscurile psihosociale la locul de muncă — inclusiv orele lungi de lucru, nesiguranța locului de muncă și hărțuirea la locul de muncă, se arată într-un nou raport (sursă în limba engleză) al Organizației Internaționale a Muncii (OIM), agenție specializată a ONU, scrie euronews.com.

Potrivit raportului, riscurile psihosociale profesionale sunt în primul rând legate de bolile cardiovasculare și tulburările mentale, inclusiv suicidul.

„Riscurile psihosociale devin una dintre cele mai serioase probleme pentru protecția muncii și securitatea în lumea modernă a muncii”, a declarat Manal Azzi, șefa departamentului de politici și sisteme în domeniul protecției muncii la OIM.

„Îmbunătățirea mediului psihosocial de lucru este necesară nu doar pentru protejarea sănătății mentale și fizice a angajaților, ci și pentru creșterea productivității, eficienței organizațiilor și dezvoltării economice durabile”, a adăugat ea.

Munca modelează personalitatea, legăturile sociale și securitatea economică, iar modul în care este proiectată și organizată determină dacă aceasta va fi logică și bine susținută de resurse sau dacă cerințele excesive, ambiguitatea rolurilor și sentimentul de nedreptate vor provoca daune.

Consecințe grave asupra sănătății

Raportul arată că riscurile pentru sănătate duc anual la aproape 45 de milioane de ani de viață ajustați în funcție de dizabilitate (DALY), iar impactul cumulat al bolilor cardiovasculare și tulburărilor mentale este estimat la o pierdere anuală de 1,37% din PIB-ul mondial.

Doar în Europa, conform datelor OIM, s-au înregistrat 112.333 de decese, aproape șase milioane de ani de viață ajustați în funcție de dizabilitate și o pierdere de 1,43% din PIB.

Bolile cardiovasculare reprezintă majoritatea deceselor legate de aceste riscuri, însă, în ansamblu, pierderile de ani sănătoși de viață sunt mai mari în cazul tulburărilor mentale, scriu autorii.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), depresia și tulburările anxioase cauzează aproximativ 12 miliarde de zile lucrătoare pierdute anual.

Cele mai frecvente afecțiuni sunt depresia, tulburările anxioase, epuizarea, tulburările de somn și oboseala cronică.

Problemele de sănătate mintală pot conduce și la afectări fizice, deoarece oamenii recurg adesea la strategii nesănătoase de gestionare a stresului și oboselii.

Fumatul, consumul de alcool, supraalimentarea și un stil de viață sedentar, cauzate de problemele de la locul de muncă, pot duce la obezitate, hipertensiune și alte boli cronice.

„Datele existente indică, de asemenea, că comportamentul legat de sănătate și riscurile psihosociale se amplifică reciproc în timp: obiceiurile nesănătoase consolidează și intensifică efectele nefavorabile ale stresului psihosocial asupra sănătății”, notează autorii.

Care sunt principalele surse de pericol la locul de muncă?

Raportul menționează orele lungi de lucru, hărțuirea, stresul la locul de muncă, dezechilibrul între efort și recompensă, instabilitatea ocupării, precum și violența și hărțuirea ca factori principali care afectează sănătatea angajaților.

„Este important să ne amintim că orele lungi de lucru — un factor psihosocial critic de risc asociat cu o probabilitate crescută de boli cardiovasculare și accident vascular cerebral — rămân larg răspândite”, subliniază autorii.

Potrivit estimărilor OIM, la nivel mondial, 35% dintre angajați lucrează peste 48 de ore pe săptămână.

Un studiu OMS a arătat că munca de 55 de ore pe săptămână și mai mult este asociată cu un risc cu aproximativ 35% mai mare de accident vascular cerebral și cu 17% mai mare de deces din cauza bolii ischemice cardiace, comparativ cu o săptămână de lucru de 35–40 de ore.

Hărțuirea și alte forme de violență și abuz sunt, de asemenea, identificate ca o problemă serioasă.

Raportul menționează că 23% dintre angajați la nivel mondial s-au confruntat cel puțin o dată cu o formă de violență sau hărțuire în viața lor profesională, iar violența psihologică este cea mai frecventă (18%).

Ce se poate face

Digitalizarea, inteligența artificială, munca la distanță și noile forme de ocupare schimbă mediul psihosocial de lucru, obligând organizațiile să identifice riscurile și să implementeze măsuri de prevenire.

Aceste măsuri trebuie să acopere modul în care munca este proiectată, organizată și gestionată, inclusiv distribuția sarcinilor, claritatea rolurilor, numărul de angajați și programul de lucru.

Când prevenirea nu funcționează, OIM solicită asigurarea unui sprijin prompt, fără stigmatizare — inclusiv accesul la servicii de asistență, modificarea temporară a condițiilor de muncă, implicarea serviciilor de protecție a muncii și proceduri echitabile de revenire la muncă.