OMS: Medicii și asistentele medicale din Europa se confruntă cu epuizare, disperare și violență

Un medic sau asistent medical din trei din Europa suferă de depresie, iar condițiile de muncă le afectează negativ starea psihică, arată noul sondaj, relatează euronews.com.

În unele cazuri, depresia în rândul personalului medical este severă. Un cadru medical din zece a declarat că, în ultimul an, a avut gânduri suicidare pasive, ceea ce poate crește riscul unor comportamente de acest fel în viitor.

„Aceasta este o povară inacceptabilă pentru cei care au grijă de noi. Nu ar trebui să fie așa”, a spus Hans Henri Kluge, directorul regional pentru Europa al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), care a început realizarea sondajului anul trecut.

Raportul include răspunsurile a peste 90.000 de medici și asistenți medicali din țările Uniunii Europene, Islanda și Norvegia.

Condițiile de muncă din sectorul sănătății par să fie parte a problemei, așa cum indică raportul. În ultimul an, un cadru medical din trei a declarat că a fost victima hărțuirii sau a amenințărilor cu violența la locul de muncă, iar 10% au relatat că au fost supuși violenței fizice sau hărțuirii sexuale.

Între timp, un sfert dintre medici au declarat că lucrează mai mult de 50 de ore pe săptămână, iar mulți dintre angajații din sănătate, 32% dintre medici și 25% dintre asistenți, au contracte temporare, ceea ce poate genera anxietate legată de siguranța locului de muncă, se menționează într-un raport.

Cadrele medicale care se confruntă cu violență, program de lucru prelungit și ture de noapte sunt mai predispuse la depresie.

Epuizarea și problemele de sănătate mintală pot avea consecințe grave pentru pacienți. În diferite țări, între 11% și 34% dintre lucrătorii din sănătate au declarat că se gândesc să renunțe la locul de muncă, pe fondul unui deficit de personal medical care, potrivit previziunilor, ar putea ajunge la 940.000 până în 2030.

Când personalul medical își părăsește locul de muncă sau intră în concediu medical pentru a face față încărcăturii psiho-emoționale, sistemele de sănătate sunt puse sub presiune. Astfel, pacienții sunt nevoiți să aștepte mai mult, iar îngrijirea pe care o primesc este uneori de calitate inferioară.

„Suntem epuizați fizic și psihic, ceea ce, din păcate, uneori poate duce la erori medicale”, spune Mélanie Debarreix, medic rezident în secția de radiologie din Franța.

Ea a prezentat date din Franța care arată că 66% dintre studenții la medicină au trecut printr-un episod depresiv în ultimul an, iar 21% au avut gânduri suicidare, ceea ce este o rată de trei ori mai mare decât în rândul profesioniștilor deja activi în domeniu.

Kluge a îndemnat sistemele de sănătate să ia măsuri pentru îmbunătățirea stării de bine a angajaților lor, inclusiv prin adoptarea unei politici de toleranță zero față de violența la locul de muncă, revizuirea programului în ture și a orelor suplimentare, pentru a „pune capăt culturii muncii până la epuizare”, și asigurarea accesului lucrătorilor din sănătate la sprijin pentru sănătatea mintală.

„În cele din urmă, criza de sănătate mintală din rândul cadrelor medicale este o criză de siguranță sanitară, care amenință integritatea sistemelor noastre de sănătate”, a spus el, adăugând că „nu ne putem permite să-i pierdem din cauza epuizării, disperării sau violenței”.

Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.