Ministra de Externe a României îl susține pe Trump în încercarea de a dezvăța UE de gazul rusesc

„Noi, în România, suntem de acord cu faptul că intenția promovată de președintele Trump, solicitarea adresată țărilor membre ale Uniunii Europene de a tăia accesul Rusiei la sursele de energie care generează profit folosit pentru a finanța războiul, este o decizie corectă, și am spus asta secretarului de stat Marco Rubio”, a explicat ministra Țoiu, transmite euronews.com.

„România a luat deja această decizie de mult timp”, a adăugat ea.

În septembrie, Trump a declarat că nu va impune noi sancțiuni împotriva Rusiei până când țările UE nu vor înceta să alimenteze fondul militar al lui Putin prin cumpărarea de gaze și petrol rusesc. Trump a introdus, de asemenea, așa-numitele „tarife secundare” împotriva Indiei pentru importul de petrol de origine rusească și a amenințat că va impune tarife similare și altor state.

UE și-a redus semnificativ dependența de resursele energetice rusești după începerea invaziei la scară largă a Rusiei în Ucraina în 2022 și intenționează să renunțe complet la aceste produse până la 1 ianuarie 2028.

Totuși, Ungaria și Slovacia rămân mari importatoare de resurse energetice din Rusia și rezistă presiunii din partea lui Trump, care cere să înceteze achizițiile.

Se așteaptă ca această chestiune să fie readusă săptămâna viitoare, când liderii UE se vor reuni la summit-ul de la Bruxelles. Executivul UE, sub presiunea lui Trump, dorește să introducă tarife pentru petrolul rus care încă intră în bloc în baza celui de‑al 19‑lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, ceea ce ar face importurile mai scumpe și i-ar obliga pe Budapesta și Bratislava să își diversifice furnizorii.

Însă premierul Slovaciei, Robert Fico, s‑a pronunțat deja împotrivă și are capacitatea de a bloca adoptarea sancțiunilor.

Ministra Țoiu a discutat cu Euronews la câteva ore înainte ca Donald Trump să anunțe că se va întâlni cu președintele Rusiei, Vladimir Putin, în Ungaria, pentru a încerca să medieze încetarea războiului în Ucraina.

Răspunzând la întrebarea ce i‑a spus colegului american, secretarului de stat Marco Rubio, în legătură cu războiul din Ucraina în timpul vizitei sale recente, ministra Țoiu a spus că au discutat „aspirația comună de a ajuta la încheierea unui tratat de pace în Ucraina” și „refuzul de a asista la ceea ce demonstrează Rusia”.

„Nu vedem acțiuni, gesturi sau decizii adecvate în această direcție”, a declarat ea la adresa Kremlinului.

„Exact de aceea vorbim constant despre creșterea presiunii”, a mai spus ea.

Timpul „joacă un rol crucial” în lupta împotriva războiului hibrid al Rusiei

Între timp, România, care are cu Ucraina cea mai lungă frontieră terestră din UE, a fost prinsă în focul încrucișat al războiului hibrid al Rusiei.

În decembrie anul trecut, cel de‑al doilea tur al alegerilor prezidențiale a fost anulat pe baza unor date publicate care indicau intervenția Rusiei în campania electorală, urmare a căreia un outsider necunoscut, cu vederi radicale, Călin Georgescu, a obținut o victorie surprinzătoare în primul tur.

Potrivit ministrei Țoiu, „aceste amenințări nu vor dispărea”.

„Chiar dacă în România și în Republica Moldova cursul pro‑european a înregistrat victorii convingătoare (la ultimele alegeri), considerăm și ne așteptăm ca interferența să continue în sensul că vedem aceleași intenții legate de narațiuni malițioase”, a spus Țoiu.

„De aceea este foarte important să ne protejăm nu doar la nivel național, ci și la nivelul Uniunii Europene, și să susținem statele care doresc să se alăture UE în acest demers”, a spus ministra României.

Țara a înregistrat, de asemenea, cel puțin 20 de cazuri suspecte de interferență prin drone rusești, ultimul dintre ele petrecându‑se la începutul lunii septembrie, când o dronă a violat spațiul aerian al României în timpul unui atac masiv cu drone rusești asupra Ucrainei, determinând piloții de F‑16 să decoleze.

Răspunzând la întrebarea dacă România este pregătită să doboare aeronave considerate o amenințare, ministra Țoiu a spus: „Da, suntem pregătiți. Recent ne‑am modificat legislația, iar piloților avioanelor care urmăresc drone li se permite acum să deschidă focul, dacă este cazul. De asemenea, am schimbat legislația astfel încât diferitele sisteme antiaeriene să aibă, la nevoie, posibilitatea de a le doborî”.

„Trebuie întotdeauna evaluat riscul. Dacă doborârea efectivă a unei drone nu va crea un risc mai mare la sol decât riscul potențial al dronei în sine”, a mai spus ea.

Joi, 16 octombrie, Comisia Europeană a prezentat un plan de protejare a flancului estic împotriva incursiunilor cu drone, uneori denumit „zidul dronelor”, care ar urma să fie complet funcțional până în 2027.

Ministra Țoiu a subliniat urgența calendarului. România a anunțat recent că va colabora cu Ucraina la producția de drone defensive, care pot fi folosite pentru a descuraja incursiunile rusești de-a lungul graniței României și pentru a sprijini alte state vecine.

„Avem deja proiecte în industria privată, care sunt româno‑ucrainene în sensul că testează drone folosind cunoștințe comune, iar recent au primit investiții din SUA”, a spus ministra.

„Dorim să continuăm și mai multe proiecte, chiar și din sfera publică, și să avem posibilitatea de a le utiliza nu doar pentru propriile noastre nevoi în materie de achiziții militare și potențial, ci și pentru a crea o ofertă împreună cu know‑how‑ul verificat în luptă pe care îl au acum ucrainenii, pentru a avea o astfel de ofertă pentru alte state”, a adăugat ministra de Externe a României.

Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.