La Munchen a devenit clar că relațiile dintre Europa și SUA se află într-un moment decisiv

Potrivit Politico, nu există o opinie unitară privind modul în care relațiile ar putea evolua în continuare, având în vedere loviturile regulate pe care administrația Donald Trump le aplică cu plăcere sistemului, relatează unian.net.

„Un director general european a declarat că va fi nevoie de «o întreagă generație» pentru a reconstrui încrederea pierdută în ultimul an”, se arată în articol.

O încercare de a îmbunătăți relațiile

Aceste percepții nu au fost schimbate nici de încercarea evidentă a unor înalți oficiali americani de a atenua atacurile recente și de a asigura că prezența SUA în NATO va fi menținută.

„Statele Unite și Europa — trebuie să fim împreună”, a declarat secretarul de stat american Marco Rubio.

În același timp, el și-a formulat apelul în termeni bazați pe interese comune (adesea economice), și nu pe valorile comune ale democrației și statului de drept, care au ținut unită alianța în ultimele decenii.

Răspunsul liderilor europeni a fost unul politicos — nimeni nu dorește să rupă legăturile rămase cu Statele Unite, ale căror trupe, armament nuclear și capacități militare asigură în continuare continentului o protecție esențială împotriva Rusiei, notează publicația.

„Totuși, în culisele evenimentului, mai mulți oficiali au comparat situația actuală cu o relație abuzivă, în care agresorul dă vina pe victimă, oscilând între violență și cuvinte măgulitoare.”

Liderii europeni caută soluții de securitate pe termen lung

Franța, Germania și Suedia încep discuții preliminare privind modul în care arsenalul nuclear francez ar putea contribui la securitatea continentului — pe fondul îngrijorărilor legate de fiabilitatea „umbrelei nucleare” americane.

Și alți lideri gândesc la fel. Președintele Poloniei, Karol Nawrocki, a declarat duminică că dezvoltarea armelor nucleare de către Varșovia „este un drum pe care trebuie să-l urmăm” pentru a contracara „Federația Rusă agresivă și imperialistă”.

Problemele principale

Deși, în ultimul an, Trump a lansat numeroase provocări la adresa vechilor relații de securitate, cea mai profundă ruptură a fost provocată de apelurile repetate ale președintelui SUA la anexarea Groenlandei, teritoriu aparținând Danemarcei.

Prim-ministra Danemarcei, Mette Frederiksen, a calificat presiunile continue ale SUA drept „inacceptabile” și a avertizat: „Permiteți-mi să o spun clar: dacă o țară NATO atacă o altă țară NATO, atunci NATO încetează să mai existe. Jocul s-a terminat”.

În pofida declarațiilor mai calde ale unor reprezentanți ai administrației americane, pe continent nu există un consens privind modul în care ar trebui percepute Statele Unite și direcția în care acestea se îndreaptă, chiar și în cazul în care alegerile ar aduce la Washington o conducere mai prietenoasă. Un lucru este însă larg acceptat: alianța postbelică, în forma sa de odinioară, s-a destrămat.

„Au mai rămas puține iluzii, fapt evidențiat și de faptul că Rubio a plecat cu avionul din Munchen spre Ungaria și Slovacia, țări prietenoase cu Rusia. Europenii nu au trecut cu vederea nici faptul că Rubio aproape nu a menționat Rusia și Ucraina în discursul său”, au declarat mai mulți oficiali pentru Politico.

Conferința de la Munchen — concluzii

Discursul secretarului de stat american Marco Rubio la Conferința de Securitate de la Munchen a fost interpretat de analiști drept o încercare de a liniști aliații europeni. În intervenția sa, el a subliniat legăturile istorice dintre SUA și Europa și a făcut apel la revitalizarea alianței transatlantice. Totuși, acest discurs nu a reușit să înlăture neîncrederea profundă dintre aliați.

Rubio a mai afirmat că Europa și Statele Unite „aparțin una alteia”. Însă, așa cum scrie CNN, „mesajul a fost clar: schimbă-te sau vei fi abandonat”.

Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.