Germania a aprobat un proiect care permite armatei să doboare drone pentru protecția aeroporturilor

Aceste modificări vor permite armatei să intervină alături de poliție în cazul în care drone neidentificate interferează cu traficul aerian sau reprezintă alte amenințări, inclusiv să folosească forța în anumite cazuri, transmite theins.ru.

Documentul urmează să primească acum aprobarea Bundestag-ului, informează publicația Der Spiegel.

Potrivit articolului, reforma propusă „urmărește să creeze claritate juridică și să simplifice coordonarea între autoritățile de securitate și armată în cazuri concrete”, permițând o reacție mai rapidă la amenințările venite din partea dronelor. Totuși, ministrul Apărării, Boris Pistorius, a avertizat că aceste măsuri nu vor oferi o protecție 100% împotriva dronelor neidentificate, în special a celor lansate din interiorul țării.

Pe lângă extinderea competențelor armatei se prevede și întărirea poliției. Ministrul de Interne al Germaniei, Alexander Dobrindt, a solicitat Direcției 11 a Poliției Federale (specializată în coordonarea unităților speciale, combaterea terorismului și crimei organizate) să elaboreze planuri pentru desfășurarea la nivel național a unităților mobile de combatere a dronelor. În prezent, acestea sunt doar câteva, utilizate pentru protecția aeroporturilor și a evenimentelor mari. Guvernul intenționează să aloce poliției 100 de milioane de euro în bugetul federal pentru acest scop. La sediul Direcției 11 din Berlin va fi creat un centru unificat de monitorizare a dronelor, unde va ajunge informația de la secțiile locale de poliție, Poliția Criminală Federală și Bundeswehr.

Cine și de ce lansează dronele

Potrivit The Insider, în primele nouă luni ale anului 2025 au fost înregistrate în Germania 172 de cazuri de încălcare a traficului aerian cauzate de drone, dintre care 123 în imediata apropiere a aeroporturilor, în zona de 1,5 km unde zborul dronelor este interzis oficial. Astfel de cazuri continuă să se întâmple. De exemplu, săptămâna trecută Aeroportul Karlsruhe/Baden-Baden a fost închis pentru prima dată din cauza trecerii unei drone. Originea și scopul acesteia rămân necunoscute.

Parlamentul landului Schleswig-Holstein, situat în nordul țării și cu ieșire la Marea Baltică și Marea Nordului, a cerut guvernului federal și celui regional să accelereze crearea unui centru unificat de coordonare pentru combaterea dronelor. În solicitare s-a menționat că poliția landului creează deja o unitate specială pentru acest scop și s-a subliniat importanța unei astfel de politici în contextul crizei de securitate din Europa.

„Poziția geografică la Marea Nordului și Marea Baltică, precum și apropierea de Scandinavia, creează dificultăți speciale în relațiile noastre cu Rusia. Astfel de acțiuni necesită un răspuns clar și pregătire pentru apărare”, a declarat Christian Vogt, liderul fracțiunii Partidului Liberal Democrat în parlamentul landului.

Specialiștii subliniază, însă, că este dificil de demonstrat o legătură între drone și Rusia, chiar dacă acestea sunt observate deasupra obiectivelor militare și infrastructurii. Probleme pot provoca și dronele comerciale mici, lansate de cetățeni. De exemplu, pe 4 octombrie poliția a intervenit din cauza unei drone neidentificate în zona interzisă de zbor din jurul Aeroportului Frankfurt. Ulterior s-a descoperit că drona fusese lansată de un localnic, care o cumpărase pentru distracție, afirmând că dorea doar un „zbor scurt de test”.

De ce armata nu poate doborî dronele pur și simplu?

Potrivit unui raport al Serviciului de Cercetare al Bundestag-ului privind relațiile internaționale, dreptul internațional, cooperarea economică, apărarea, drepturile omului și ajutorul umanitar, problema cine trebuie să protejeze obiectivele strategice reprezintă o „junglă de competențe”, distribuția responsabilităților între armată, poliția federală și cea a landurilor rămâne ambiguă.

Conform legislației germane actuale, Bundeswehr are dreptul:

• să asigure securitatea spațiului aerian deasupra obiectivelor militare, inclusiv prin doborârea dronelor;
• anumite interpretări ale Constituției permit folosirea forțelor armate pentru a proteja țara împotriva dronelor care pot fi identificate clar ca fiind lansate de un stat străin în scopuri de spionaj sau sabotaj, chiar și fără declararea stării de război, deși, conform raportului, un astfel de caz nu a avut loc niciodată în istoria Germaniei;
• să ofere asistență „administrativă” (logistică, fără utilizarea forței) poliției la cererea autorităților locale sau să intervină în caz de urgență în anumite regiuni, aici fiind permisă folosirea directă a forței și armamentului.

Pentru a evita modificarea Constituției, proiectul propus de Dobrindt și aprobat de guvern conține o clauză: folosirea armelor de foc sau a mijloacelor speciale („bruiaj”) împotriva dronelor va fi permisă doar dacă drona „este destinată a fi folosită împotriva vieții umane sau a unui obiectiv critic, și aceasta reprezintă singura modalitate de a preveni pericolul iminent”. Rămâne neclar cum se vor identifica dronele și cum se va decide dacă armata are dreptul să le doboare. Poliția a semnalat anterior dificultatea de a stabili cine și cu ce scop lansează drone lângă aeroporturi.

Dificultăți tehnice și riscuri posibile

Generalul-locotenent Holger Neumann din Forțele Aeriene a declarat pentru Der Spiegel că, pe lângă restricțiile legislative impuse acțiunilor Bundeswehr în interiorul țării, capacitățile tehnice ale armatei nu permit întotdeauna protecția aeroporturilor și a altor obiective strategice. Dronele mici, zburând la joasă altitudine sunt greu de detectat, pentru aceasta sunt necesari senzori speciali, care nu acoperă întreaga zonă. În plus, armata nu are resurse suficiente pentru protecția permanentă a infrastructurii critice.

„Putem oferi sprijin în limita posibilităților noastre. Protecția internă împotriva dronelor nu este o prioritate pentru Forțele Aeriene pe timp de pace. Este important ca autoritățile civile să creeze propriile unități. Putem ajuta prin împărtășirea experienței. Operatorii infrastructurii critice sunt și ei responsabili de protecția acesteia”, a spus generalul-locotenent.

Neumann explică că, în combaterea dronelor, trebuie luați în considerare posibilele riscuri, o dronă prăbușită sau resturile acesteia, chiar fără explozivi, pot reprezenta pericol pentru oameni.

„Trebuie să luăm în calcul consecințele. Dacă doborâm o dronă, resturile vor cădea inevitabil undeva. Într-o zonă de conflict, cum este Ucraina, acest risc este acceptat, dar probabil nu deasupra unei zone dens populate din Germania”, a adăugat el.

Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.