FMI îi recomandă Lituaniei să primească migranți mai puțin calificați

Altfel, avertizează FMI, peste zece ani Lituania va avea o lipsă catastrofală de forță de muncă, relatează lrt.lt.

Angajatorii spun că lituanienii nu mai vor să lucreze în toate domeniile, iar fără străini nu se poate. Un expert în piața muncii consideră recomandarea corectă, dar simplistă, pentru că oricum este clar că numărul lucrătorilor scade. Însă cum să reglementezi această situație este mult mai complicat decât propun experții internaționali.

Prim-ministra Inga Ruginiene privește recomandarea cu scepticism. Potrivit ei, există suficienți lucrători potențiali în Serviciul de Ocupare. În plus, migrația este legată și de securitatea țării. FMI sfătuiește Lituania să admită anual încă 20.000 de migranți, însă prim-ministra rămâne sceptică.

Fostul consilier al prim-ministrei Ingrida Simonyte evaluează recomandările ambivalent. Imigranții ajută într-adevăr economia să crească și pensiile să fie plătite, dar încetinesc investițiile în tehnologie și permit angajatorilor să fie mai selectivi cu personalul local.

Pe străzile din Vilnius se văd cel mai des livratori de mâncare și șoferi de taxi. Dar imigranții sunt angajați mult mai des ca șoferi de camion și în construcții. În total, în Lituania există aproape 212.000 de străini. Majoritatea sunt ucraineni, belaruși și ruși. Aproximativ jumătate dintre ei, 103.000, au venit să lucreze. Restul au obținut permise de ședere pentru motive familiale, studii sau umanitare. Conform șefei Departamentului de Migrație, probabil o parte dintre aceștia lucrează de asemenea.

Fostul consilier al prim-ministrei I. Simonyte spune că numărul străinilor pe care îi primește deja Lituania este foarte mare. 

„În SUA există doar 85.000 de vize pentru lucrători înalt calificați pe an. SUA are o populație de 120 de ori mai mare decât Lituania. Pentru noi ar fi echivalentul a aproximativ 720 de vize. Iar fluxul nostru nu este pentru lucrători înalt calificați, ci pentru cei cu calificare redusă, aproximativ 25.000 pe an. Așadar, fluxurile sunt oricum uriașe”, spune Vaidas Navickas.

„Da, acum în Lituania lucrează cel mai mare număr de angajați din toată istoria țării independente, deși populația a scăzut”, subliniază președintele Confederației Business Andrius Romanovskis.

Conform FMI, legătura dintre imigranți și economie este evidentă. Prin urmare, pentru a menține numărul actual de lucrători, aproximativ 1,8 milioane, directorul executiv al fondului pentru țările nordice și baltice spune că Lituania va avea nevoie de mai mulți imigranți. 

„Pentru a susține creșterea economică este nevoie să adăugăm anual 20.000 de migranți la nivelul actual”, afirmă Vitas Vasiliauskas.

„Cifrele despre care vorbește FMI nu sunt drastice”, consideră A. Romanovskis. 

„Această recomandare sau propunere este, desigur, corectă. Pentru că în următorii 10–15 ani migrația va fi principala sursă de forță de muncă. Așadar, chiar și cea mai elementară opinie generală este că acești oameni sunt necesari”, afirmă șeful Centrului de Științe Sociale, Boguslav Gruzevskis.

Afluxul de străini în Lituania a fost în 2022–2023. V. Navickas spune că este o coincidență că productivitatea muncii în Lituania scădea în acea perioadă. Aceasta arată că întreprinderile au suspendat investițiile în automatizare, deoarece aducerea de lucrători străini este mai ieftină. 

„Dacă fabrica ar fi investit mai mult în automatizare, ar fi crescut productivitatea angajaților existenți, și atunci salariile lor ar fi putut crește. Pentru oamenii deja prezenți în Lituania, beneficiile investițiilor în capital și automatizare ar fi fost mult mai mari pentru creșterea sustenabilă a salariilor”, spune V. Navickas.

„Mai multe investiții în tehnologie, pentru a menține aceeași productivitate. Dacă forța de muncă scade, scade și numărul contribuabililor. Și atunci ce? Atunci apare problema fiscală, întrebări legate de taxe”, explică V. Vasiliauskas.

„Dacă numărul contribuabililor va începe să scadă, deocamdată nu a scăzut, dar ar trebui să înceapă, toate cifrele indică asta. Dar salariile cresc. Deci nu e nicio problemă dacă numărul contribuabililor scade, atâta timp cât contribuțiile sunt mai mari”, subliniază B. Gruzevskis.

Recomandarea FMI este de a admite și lucrători mai puțin calificați din țări terțe. În programul guvernamental, prioritatea este pentru cei cu înaltă calificare. 

„Nu vom schimba decizia. Avem cote aprobate și această decizie nu o vom modifica”, spune prim-ministra I. Ruginiene.

„FMI ne recomandă constant să creștem vârsta de pensionare și să scădem salariul minim. Cred că unele recomandări pot fi ascultate, dar deciziile trebuie luate conform necesităților Lituaniei”, afirmă I. Ruginiene.

„Așa cum ne recomandă acolo, practic oameni mai puțin calificați… nu știu, poate este un indiciu să primim mai mulți lucrători cu calificare redusă, deci potriviți și din Somalia, și din Africa. Nu sunt împotrivă, desigur, aceștia sunt și ei muncitori dacă vor să muncească. Dar problema reală este că și aici există oameni mai puțin calificați”, consideră B. Gruzevskis.

În Lituania sunt înregistrați 160.000 de șomeri. Fiecare al cincilea este șomer pe termen lung. Șeful Confederației Business spune că nu toți pot fi angajați. 

„Într-adevăr, printre șomerii pe termen lung sunt bărbați și femei sănătoși și puternici care ar putea lucra, dar profită de lacunele sistemului și reușesc să trăiască din ajutor social fără muncă. Există și unii locuitori, șomeri pe termen lung, care nu sunt apți pentru piața muncii din diverse motive”, observă A. Romanovskis.

Șeful Centrului de Științe Sociale spune că prioritatea este să aibă grijă de șomerii proprii. Trebuie căutate modalități de a aduce înapoi cetățenii plecați, mai ales cei apți de muncă, care încă nu și-au întemeiat viața în străinătate. Trebuie oprită emigrația. 

„Avem șomaj în rândul tinerilor și în Lituania, și la nivelul mediu al UE este mai mare decât media națională. Asta ne lipsește cu adevărat”, spune B. Gruzevskis.

Potrivit FMI, autoritățile trebuie să se preocupe și de îmbunătățirea atitudinii locuitorilor față de străini. 

„Integrarea în societate, ca să nu ajungem la o societate de tip ghetou”, a subliniat V. Vasiliauskas.

Prim-ministrul afirmă că politica de migrație este legată de securitatea țării. Potrivit lui V. Navickas, nu este posibil să fie verificați toți, nu sunt suficiente resurse. B. Gruzevskis propune de mult timp crearea unei baze de date a străinilor.

Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.