Experți: Reluarea livrărilor de petrol și gaze după acordul cu Iranul va fi lentă

„Transportul maritim lent, întârzierile în prelucrarea țițeiului și incertitudinea privind traversarea în siguranță a strâmtorii înseamnă că nu trebuie așteptată o îmbunătățire rapidă a situației”, notează experții, citați de Euronews.

Petrolierele încărcate cu țiței staționează de peste trei luni în Golful Persic, fără posibilitatea de a traversa în siguranță ruta maritimă prin care, înainte de război, era transportată aproximativ o cincime din livrările mondiale de petrol și benzină.

„Va fi nevoie de timp pentru ca oamenii să se simtă din nou în siguranță și pentru ca polițele de asigurare să fie reactivate, mai ales pentru readucerea personalului la locurile de muncă și repornirea unei părți din aceste capacități”, a declarat Daniel Evans, șeful departamentului global de cercetare privind piețele de combustibili și rafinare.

Cu toate acestea, luni dimineață, după anunțarea acordului, prețurile petrolului au început să scadă.

Prețul petrolului Brent, considerat reperul mondial al pieței, a scăzut cu 3,45 dolari, ajungând la 83,89 dolari pe baril. Petrolul american de referință WTI s-a ieftinit cu 4,03 dolari, până la 80,85 dolari pe baril.

Chiar și așa, prețurile rămân semnificativ peste nivelul de aproximativ 70 de dolari pe baril la care petrolul era tranzacționat înainte de război.

Pe măsură ce prețurile vor continua să scadă, navele blocate vor trebui scoase din strâmtoare, iar alte petroliere vor fi introduse pentru încărcare, explică Evans.

„Pentru a trimite o navă în strâmtoare trebuie să existe certitudinea că există un coridor de siguranță suficient de larg pentru intrare, încărcare și ieșire”, a adăugat el.

Potrivit lui Evans, petrolierele se deplasează oricum lent. Drumul din strâmtoare către țările aflate la mare distanță, transportul țițeiului către rafinării și apoi livrarea produselor finite către destinațiile finale durează luni întregi.

În plus, unii producători din Orientul Mijlociu au suspendat extracția petrolului și au conservat temporar sondele după ce și-au epuizat capacitățile de stocare disponibile. Reluarea acestor operațiuni ar putea avea loc într-un ritm lent.

Țări precum Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, care dispun de conducte și rute alternative ce ocolesc Strâmtoarea Ormuz, ar putea fi printre primele care își vor relua producția. Aceasta este opinia lui Alan Gelder, vicepreședinte senior pentru rafinare, produse chimice și piețe petroliere.

„Însă pentru țări precum Irakul situația va fi mult mai dificilă: volumele de producție oprite sunt mult mai mari, iar zăcămintele sunt mai complexe. Revenirea la nivelurile anterioare ar putea dura aproximativ un an”, a spus acesta.

Potrivit lui Gelder, investițiile în sistemul energetic, care aduc rezultate abia după câțiva ani, au fost practic suspendate după închiderea strâmtorii. Din acest motiv, va fi nevoie de timp pentru ca fluxul de capital să fie relansat.

Statele care și-au suspendat producția de petrol nu o vor relua până când nu vor avea certitudinea că situația din strâmtoare este stabilă și previzibilă și că armistițiul va rezista mai mult de 30–60 de zile. Aceasta este opinia lui Daniel Sternoff, cercetător principal în domeniul politicilor energetice globale.

„Încă nu știm exact ce va însemna redeschiderea strâmtorii și cu ce viteză vor putea fi transportate volumele de petrol acumulate”, a explicat Sternoff.