Europei îi este tot mai greu să controleze răspândirea țânțarilor

Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) a avertizat că Europa trebuie să intensifice monitorizarea țânțarilor și să extindă instrumentele de combatere a acestora, întrucât virusul West Nile continuă să se răspândească, iar speciile invazive de țânțari se stabilesc în noi zone, transmite  euronews.com

„Extinderea transmiterii virusului West Nile, precum și răspândirea speciilor invazive de țânțari arată de ce Europa trebuie să-și consolideze capacitatea de combatere a țânțarilor”, a declarat (sursă în limba engleză) experta ECDC în boli alimentare, hidrice, transmise prin vectori și zoonotice, Céline Gossner.

Avertismentul vine în contextul în care sezonul estival de transmitere a infecției intră în cea mai activă fază. În acest an, șase regiuni europene au raportat pentru prima dată cazuri de infectare locală cu virusul West Nile, iar până la 13 august au fost înregistrate în total 429 de cazuri de infectare locală în nouă țări europene, potrivit ECDC. De obicei, vârful transmiterii are loc în august și la începutul lunii septembrie, astfel că numărul cazurilor este așteptat să crească.

Totodată, țânțarul-tigru asiatic Aedes albopictus s-a stabilit în 16 țări europene — de două ori mai multe decât acum 12 ani. Această specie poate transmite dengue și chikungunya — boli care anterior erau asociate în principal cu regiunile tropicale și subtropicale.

O situație fragmentată în întreaga Europă

Schimbarea situației scoate în evidență o problemă mai puțin vizibilă: Europa nu dispune de un sistem coordonat de control al țânțarilor care transmit aceste boli.

Un nou sondaj (sursă în limba engleză) al ECDC privind monitorizarea și măsurile de control al țânțarilor a relevat diferențe semnificative între țări în modul în care sunt organizate, finanțate și implementate programele. Dintre cele 38 de țări și teritorii contactate, 26 au completat chestionarele.

Raportul menționează că multe programe de monitorizare și control al țânțarilor depind de finanțare pe termen scurt și nu beneficiază de planificare pe termen lung. Responsabilitatea poate reveni diferitelor niveluri de autoritate — național, regional sau local — ceea ce complică coordonarea abordărilor peste granițe.

Iar acest lucru este important, deoarece țânțarii nu recunosc granițele de stat.

„Pentru un control eficient al țânțarilor, avem nevoie de o cooperare strânsă în Europa și de o abordare complexă, care să combine monitorizarea țânțarilor, implicarea comunităților locale și măsuri țintite de control al țânțarilor, ținând cont de impactul asupra mediului”, a spus Gossner.

Potrivit ECDC, măsurile reactive de combatere a țânțarilor sunt adesea sporadice și se concentrează pe exemplarele adulte, în timp ce strategiile pe termen lung pentru eradicarea populațiilor invazive lipsesc adesea. În privința țânțarilor din genul Aedes, țările aplică o combinație de metode chimice și nechimice, inclusiv măsuri de distrugere a larvelor și campanii menite să implice populația.

Schimbările climatice fac problema mai acută. Potrivit unui nou raport al ECDC, sunt deja înregistrate sezoane de transmitere mai lungi și mai intense pentru virusul West Nile, dengue și chikungunya. Condițiile mai calde creează un mediu mai favorabil pentru țânțari și prelungesc perioadele în care virusurile pot circula.