Estonia propune introducerea alegerilor prezidențiale directe

Șeful fracțiunii centriștilor din Parlament, Lauri Laats, a argumentat necesitatea adoptării acestui proiect prin faptul că „actualul sistem de alegeri indirecte s-a dovedit a fi complicat și dependent de acorduri politice”, transmite eurointegration.com.ua cu referire la err.ee.

„Recent am aflat din mass-media că Partidul Reformelor și social-democrații au încercat să folosească legislația în vigoare pentru a-și asigura un candidat avantajos. Astfel de acorduri politice subminează reputația instituției președintelui Republicii și îndepărtează societatea de politică”, a spus el.

Alegerile directe vor face procesul mai clar și transparent, precum și vor consolida legătura președintelui cu poporul, a adăugat deputatul.

Liderul EKRE și președintele fracțiunii, Martin Helme, a menționat că alegerile directe vor crește participarea directă a poporului în viața publică, vor întări mandatul democratic al președintelui și vor apropia statul de cetățeni.

„Considerăm că dreptul de a alege președintele trebuie să aparțină poporului. Sondajele de opinie de-a lungul anilor arată un sprijin puternic și stabil pentru alegerile prezidențiale directe, ceea ce indică așteptările societății de a schimba sistemul actual”, a spus Helme.

Conform proiectului de lege, candidații la președinție vor fi propuși de cetățenii Estoniei cu drept de vot deplin.

Pentru participarea la alegeri sunt necesare cel puțin 10.000 de semnături de susținere, iar înregistrarea candidaților va începe cu 60 de zile înainte de ziua alegerilor și se va încheia la 20 de zile după deschidere.

În ziua votării, candidatul va fi ales dacă primește mai mult de jumătate din voturile exprimate; dacă primul tur nu este decisiv, va avea loc un al doilea tur cu participarea celor doi candidați care au obținut cele mai multe voturi.

Învingătorul celui de-al doilea tur va fi candidatul care a acumulat cele mai multe voturi; în cazul unui număr egal de voturi, va fi ales candidatul mai în vârstă.

Conform sistemului actual, pentru alegerea unui candidat ca președinte este necesară majoritatea a două treimi din voturile Parlamentului, compus din 101 deputați, iar după primul tur de votare se organizează un al doilea tur.

Dacă votul parlamentar nu dă rezultat, procesul trece la colegiul regional al electoratului, care se întrunește la Tallinn. Dacă și această rundă este fără rezultat, președintele este ales de Consiliul seniorilor Parlamentului, format din președinții fracțiunilor parlamentare (în prezent șase), președintele Parlamentului și cei doi vicepreședinți ai săi. Kersti Kaljulaid a fost aleasă președinte în 2016 exact în acest mod.

Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.