Coaliția bunăvoinței se pregătește pentru o posibilă oprire totală a sprijinului SUA pentru Ucraina

Această informație a fost publicată de ziarul The Telegraph, potrivit eurointegration.com.ua.

Oficialii au fost de acord să-și concentreze eforturile nu pe desfășurarea trupelor europene pentru a sprijini un eventual acord de încetare a focului, ci pe asigurarea unei apărări pe termen lung a Kievului împotriva invaziei ruse în lipsa sprijinului american.

În prezent, există o îngrijorare reală că președintele SUA își va respecta amenințarea de a renunța la rolul de mediator, mai ales dacă nu va reuși să-l aducă pe Vladimir Putin la masa negocierilor.

„Să fim realiști și să recunoaștem că SUA nu vor fi niciodată parte a acestui demers”, a declarat un oficial occidental pentru Telegraph, descriind atmosfera sumbră de la reuniunea din Haga.

„Discuțiile s-au concentrat în principal pe cum să menținem sprijinul necesar pentru Ucraina, presupunând că SUA vor continua să ofere doar resurse specifice, cum ar fi informații de inteligență”, a adăugat un diplomat european.

„Am fost, de asemenea, de acord cu necesitatea de a intensifica presiunea economică asupra Rusiei”, a spus acesta.

Întâlnirea din capitala Olandei, la care au participat „directori politici” ai ministerelor de Externe, a marcat o schimbare semnificativă de direcție în cadrul „coaliției bunăvoinței”, creată de Keir Starmer și Emmanuel Macron pentru a sprijini o eventuală încetare a focului propusă de americani.

Starmer și Macron promovează propunerea conform căreia aliații europeni ar trebui să-și trimită trupele pentru a asigura respectarea oricărui acord de pace.

Peste 30 de țări și-au exprimat sprijinul, deși doar câteva au propus public trimiterea de trupe în Ucraina.

Întrebarea centrală a fost dacă Washingtonul este dispus să ofere ceea ce oficialii britanici au numit „garanții de securitate” sau „sprijin” pentru aceste forțe.

Grupul nu a recunoscut public până acum că și-a schimbat intențiile, iar șansele de pace scad cu cât Putin rezistă mai mult presiunilor internaționale pentru un armistițiu.

Țările europene au convenit, de asemenea, să-l invite pe președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, la Summitul NATO de luna viitoare de la Haga.

Participarea sa era incertă după ce Trump s-a opus aderării Ucrainei la alianța militară occidentală.

„Am spus că, pentru noi, aderarea Ucrainei la NATO nu este pe ordinea de zi. Și nu suntem singura țară care spune asta. Vă pot numi patru țări din NATO care se opun, iar pentru aderare este nevoie de acordul tuturor celor 32 de membri”, a declarat vineri, 30 mai, generalul Keith Kellogg, emisarul special al lui Trump pentru Ucraina.

Este foarte probabil ca „coaliția” să continue să susțină public eforturile de pace ale lui Trump, la solicitarea oficialilor ucraineni, care se tem că, în caz contrar, liderul american ar putea opri livrările de arme și schimbul de informații.

Deși Washingtonul nu a semnat noi autorizații pentru livrări de armament de la preluarea mandatului de către Trump, el continuă să furnizeze echipamente aprobate în timpul mandatului lui Joe Biden.

SUA au dat, de asemenea, undă verde pentru vânzarea către Ucraina a unor componente produse intern, cum ar fi piese de schimb pentru avioanele de vânătoare F-16, și au permis țărilor europene să furnizeze echipamente de fabricație americană.

Rusia a declarat că dorește noi negocieri cu Ucraina la Istanbul, luni, 2 iunie, unde va prezenta un „memorandum” cu propuneri privind o încetare a focului și încheierea războiului.

În același timp, Kievul a precizat că are nevoie să studieze din timp „memorandumul” Rusiei pentru ca întâlnirea să fie una cu rezultate concrete.

Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.