Casele unice dintr-o țară africană, distruse din cauza schimbărilor climatice

Obiectul patrimoniului mondial UNESCO, care odinioară era o destinație turistică cunoscută, începe să se degradeze din cauza schimbărilor climatice. Este vorba despre casele cu pereți ondulați, acoperite cu linii geometrice unice ale Curții Regale Tiebele din Burkina Faso, fondată în secolul al XVI-lea. Aceste picturi reflectă gândurile, cultura și religia poporului Kassena. Despre aceasta scrie The Guardian, transmite unian.net.

Tiebele, situat în sudul țării Burkina Faso, este unul dintre cele patru obiective ale țării din Africa de Vest incluse pe lista patrimoniului mondial UNESCO, însă acum se află pe marginea dispariției.

„Astăzi este mai ușor să construiești cu acoperișuri metalice și ciment”, a declarat Abdou Ane, un tânăr localnic din Tiebele.

De menționat că, de-a lungul multor ani, Tiebele a fost o destinație turistică obligatorie în Burkina Faso, însă violența jihadiștilor, care are loc în țară din 2015, descurajează călătorii.

„De exemplu, pentru a ajunge la Tiebele, vizitatorul trebuie să traverseze un pod cunoscut sub numele de Nazinon, care a fost atacat cu ceva timp în urmă. Șoferii trebuie să respecte viteza de 30 kilometri pe oră, iar podul este sub strict control militar. Lovitura de stat nereușită din 2015 și tulburările ulterioare au afectat negativ turismul. Numărul turiștilor scade anual”, au explicat reprezentanții publicației The Guardian.

În același timp, amenințarea pentru construcțiile delicate din cauza schimbărilor climatice crește.

„Pentru a picta pereții, aceștia trebuie să fie complet uscați, dar acum ploile sunt imprevizibile și s-a întâmplat deja ca, în timpul lucrărilor de restaurare, să înceapă să plouă. Deși suntem foarte mândri că am fost recunoscuți ca obiect al patrimoniului mondial, avem nevoie și de ajutor pentru a-l păstra. Uneori plouă în perioade când înainte nu ploua. În trecut, în martie sau aprilie, aveam o singură ploaie, cunoscută ca „ploaia de mango”, iar astăzi pot fi trei-patru ploi”, spune Ane.

De asemenea, localnicul a adăugat că „există copaci care nu mai dau roade, iar din ei construim casele noastre”. „Aceasta îi îngrijorează pe oameni, mai ales pe cei în vârstă care își amintesc cum era clima înainte, pentru că este un nou tip de schimbare. Ploaia cade abundent, mai mult decât se așteptau oamenii. Este un fenomen pe care oamenii nu-l înțeleg. De exemplu, acum este august, iar ploaie nu este. Oamenii sunt foarte îngrijorați. Cei care au văzut sezoanele din trecut și le compară cu cele de astăzi sunt îngrijorați. Cei care s-au născut în această situație nu înțeleg schimbările”, spune tânărul.

Ce se știe despre cultura poporului Kassena

În cultura care există doar în această regiune a lumii, femeile sunt responsabile de pictarea caselor. Pentru liniile pictate unice, ele folosesc pigmenți obținuți din piatră lateritică, argilă, bazalt și chiar bălegar de vacă.

„Pentru a fixa desenele pe pereți, ele fierb fructele arborelui néré, cunoscut și sub numele de „arborele făinos”, pentru a obține un lac care fixează vopseaua. Toate aceste cunoștințe și abilități sunt păstrate în mintea lui Kaye Tintama, în vârstă de 80 de ani, recunoscută de UNESCO ca „comoară umană vie”, o bibliotecă în viață, responsabilă de transmiterea tehnicilor de decorare și a semnificației pereților și formelor caselor Tiebele generațiilor noi”, au relatat jurnaliștii.

În plus, forma caselor are o mare importanță. Casele rotunde, precum cea a lui Ane, sunt destinate bărbaților necăsătoriți, casele în formă de opt servesc femeilor în vârstă și fiicelor necăsătorite, iar casele dreptunghiulare – cuplurilor tinere.

„Acoperișurile sunt destinate uscării cerealelor după recoltă. Pe pereți, reliefurile șerpilor simbolizează spiritele bunicilor sau spiritul protector cultural al poporului Kassena, care apare o dată pe an, perioadă în care oamenii trebuie să păstreze tăcerea și să evite muzica. Este un monument în aer liber, care coexistă acum cu betonul, tabla și ferestrele metalice”, au continuat jurnaliștii.

Construirea acestor case este responsabilitatea bărbaților și durează o lună, folosind un amestec de pământ, paie și bușteni.

„Produsele chimice au slăbit solul”, a spus Ane, subliniind că casele nu mai rezistă atât de mult ca înainte.

The Guardian adaugă că în această parte a lumii criza climatică se resimte foarte puternic, iar resursele pentru a o combate lipsesc. Deși țările Sahelului (Senegal, Mauritania, Mali, Burkina Faso, Niger, Nigeria, Ciad, Sudan și Eritreea) sunt responsabile doar pentru 1% din emisiile globale de gaze cu efect de seră, ele se numără printre cele mai afectate de consecințele acestora. În special, temperatura aerului în aceste țări a crescut de 1,5 ori mai repede decât media globală.

Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.