Berlinul și Varșovia sunt în conflict din cauza Nord Stream

După ce procuratura poloneză a declarat că, nu poate aresta un ucrainean suspectat de implicare în exploziile conductelor de gaz „Nord Stream 1" și „Nord Stream 2" la cererea Germaniei, Berlinul a decis să facă demersuri la nivelul guvernului polonez. Cu toate acestea, fără succes. Despre acest lucru a relatat marți, 20 august, publicația The Wall Street Journal, citând surse, transmite dw.com.

„Unii anchetatori și politicieni germani susțin că autoritățile poloneze au încercat intenționat să submineze investigația. Încă de anul trecut, autoritățile poloneze au refuzat să furnizeze înregistrări video ale iahtului, care era ancorat într-un port polonez (...) Serviciul de Securitate Internă al Poloniei ABW a respins aceste acuzații și a declarat că astfel de înregistrări nu există”, se afirmă în publicație.

Un oficial polonez: Sabotorii ar trebui recompensați

Ordinul de arestare a scafandrului ucrainean Vladimir Juravliov, suspectat de implicare în exploziile conductelor, a fost trimis de Berlin către Varșovia, în luna iunie. Cu toate acestea, procuratura poloneză a refuzat să-l aresteze, până când dosarul nu va fi analizat de Agenția de Securitate Internă.

Pe 2 iulie, o delegație guvernamentală din Berlin, condusă de cancelarul federal al Germaniei, Olaf Scholz, a vizitat Varșovia pentru o ședință comună cu guvernul polonez. În timpul vizitei, partea germană a cerut colegilor polonezi să asigure executarea mandatului. Totuși, pe 6 iulie, suspectul a părăsit Polonia și s-a îndreptat spre Ucraina, conform unei surse familiarizate cu ancheta, citată de WSJ. Acolo se află și alți doi suspecți, fondatorii școlii de scufundări Scuba Family, Evgheni Uspenski și soția sa, Svetlana.

Un înalt oficial polonez a afirmat în privat unui coleg german că, orice potențiali suspecți care ar fi putut juca un rol în distrugerea conductei „ar trebui recompensați cu medalii, nu arestați", menționează WSJ.

Explozia conductelor „Nord Stream 1" și „Nord Stream 2" a avut loc în noaptea de 26 septembrie 2022, în apropierea insulei Bornholm din Marea Baltică. În urma exploziilor, trei din cele patru conducte au fost avariate. Ancheta a fost efectuată de autoritățile din mai multe țări, inclusiv Germania.

Pe 15 august 2024, The Wall Street Journal a publicat un articol în care se spunea că, în operațiunea de distrugere a conductelor un rol decisiv l-a jucat fostul comandant al Forțelor armate ale Ucrainei, Valerii Zalujnîi. Conform publicației, ideea operațiunii s-a născut în mai 2022. Ea a fost supravegheată de un general nenumit, subordonat direct lui Zalujnîi, iar explozia a fost realizată de o echipă de șase scafandri militari și civili cu o simplă iahtă închiriată.

Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, a aprobat verbal planul operațiunii, însă, când CIA a aflat de ea și a cerut Kievului să o anuleze, și-a schimbat decizia, informându-l pe Zalujnîi. Cu toate acestea, Zalujnîi nu a ascultat, afirmând mai târziu că, echipa de sabotaj fusese deja deconectată de la lumea exterioară și nu mai putea fi retrasă.

Kievul neagă implicarea sa în explozia conductelor

Kievul a respins acuzațiile de implicare a Ucrainei în explozia conductelor rusești din Marea Baltică. Într-o discuție cu agenția Reuters, consilierul șefului administrației prezidențiale ucrainene, Mihail Podoleak, a declarat că „un astfel de atac poate fi realizat doar cu resurse tehnice și financiare mari”. „Și cine avea toate acestea la momentul atacului? Doar Rusia", a susținut el.