Arheologii acuză autoritățile malteze de distrugerea unui templu vechi de 7.000 de ani

Așa cum remarcă oamenii de știință, în ciuda deceniilor de cercetări, proiectele de construcție sunt realizate destul de aproape de monument. De asemenea, cercetătorii acuză Autoritatea pentru Protecția Patrimoniului Cultural al Maltei (SCH) de neglijență și ignorarea importanței teritoriului înconjurător, transmite focus.ua cu referire la arkeonews.net.

Istoria templului Santa Verna, situat în satul Xagħra de pe insula Gozo, acoperă toate fazele epocii preistorice malteze.

Primele săpături au început în 1908, iar în 1911 arheologii au descoperit resturile unui templu în formă de trifoi. De asemenea, oamenii de știință au găsit două schelete umane, ceea ce indică probabilul caracter ritualic al acestei zone.

Săpăturile din anii 1961, 1987 și 2015 au scos la iveală noi detalii, în special cercetătorii au descoperit structuri mari din piatră, resturi ale podelei, straturi stratigrafice ale solului și artefacte rare, precum figurine în formă de melci și un pavaj poligonal din calcar globigerinic – un material local cunoscut pentru nuanța sa crem.

De asemenea, în timpul cercetărilor din 2015, arheologii au găsit fragmente de ceramică, oase de animale și probe de sol, datate între anii 5000–4100 înainte de Hristos. Aceasta indică faptul că complexul a fost construit pe locul unei așezări și mai vechi.

Cercetătorii subliniază importanța sitului. „Acesta nu este doar un monument istoric local, Santa Verna conține cheile înțelegerii evoluției arhitecturii templelor, a vieții agrare timpurii și a practicilor spirituale în Neoliticul mediteranean”, a declarat un reprezentant al Flimkien Għall-Ambjent Aħjar (FAA), o organizație ecologistă neguvernamentală malteză.

În ciuda dovezilor adunate în timpul săpăturilor, reprezentanții SCH au susținut că parcelele destinate construcției nu conțin monumente arheologice.

Totuși, rămășițele umane descoperite de localnici au infirmat această afirmație. FAA consideră acțiunile SCH drept neglijență sistemică și cere un moratoriu asupra oricărei activități de construcție în apropiere.

„Folosirea utilajelor grele pe sau în apropierea depozitelor arheologice, aruncarea rămășițelor umane descoperite și lipsa unei monitorizări științifice sunt semne de vandalism cultural, nu de progres”, au declarat reprezentanții FAA.

În ciuda importanței sale, complexul de temple Santa Verna rămâne mai puțin cunoscut, spre deosebire de templele Ġgantija și Ħaġar Qim. Prezența unor artefacte unice, precum figurinele în formă de melc, și cercetările recente, în special analiza geofizică realizată de proiectul Fragsus (Fragility and Sustainability), indică un mare potențial științific al acestui loc.

FAA și experții independenți menționează că Santa Verna ar trebui inclusă în lista preliminară a Patrimoniului Mondial UNESCO, la fel ca și complexul Ġgantija, aflat în apropiere. Oamenii de știință insistă, de asemenea, asupra necesității schimbării politicilor de dezvoltare în vecinătatea monumentelor arheologice.

Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.